Aseneth a scris:
Poti sa imi spui in ce sens are legatura postarea ta cu acceptarea?
Desigur! Chiar iti multumesc ca imi permiti sa developez putin tema acceptarii, care mi se pare foarte importanta.
Uite legaturile:
"Pentru a pastra calea regala e nevoie de echilibru si intelepciune si autoanaliza."
In aceasta fraza eu invit toti cititorii sa avanseze in practica acceptarii.
Il invit pe 5 o clock sa il accepte pe Pippo ca persoana, si sa nu respinga a priori tezele sale, chiar daca ele ii par califrangelistice.
Il invit sa le examineze, si sa deceleze partea scientifica de partea de joc cu ipotezele.
La urma urmelor, asa faceau si Freud si Jung la inceputurile psihologiei.
Il invit pe 5 o clock ca, in cazul in care o parte din teoriile lui Pippo i se pare rezonabila, sa o accepte, si sa ii faca loc in angrenajul sau memetic.
Pippo le are cu acceptarea intr-o masura mai mare ca multi de pe acest forum. Mai are si el de lucrat insa la asta, se enerveaza cateodata prea repede.
Firea sa impulsiva eu o accept, insa ii recomand si lui sa progreseze in acceptare.
Acceptarea nu inseamna acceptarea tuturor ideilor celuilalt. Ci acceptarea neconditionata a persoanei celuilalt, si examinarea ideilor sale.
Prin fraza mea inteleapta "Pentru a pastra calea regala e nevoie de echilibru si intelepciune si autoanaliza"
eu ajung la intersectie cu principiile ACT prezentate de initiatorul topicului:
"Pentru ca schimbarea sa aiba loc, va trebui sa fii prezent in momentul actual, chiar daca acest moment este dureros,
si sa lasi deoparte impulsul de-a te proiecta intr-un viitor in care toate problemele vor fi disparut.
Sa fii prezent in propria viata.
Sa observi ca gandurile sunt doar evenimente mentale, nu sentinte ori judecati de valoare, adevarate ori false, despre natura realitatii.
Aceasta realizare presupune insight, nu doar la nivel analitic ci si visceral.
Pana la urma scopul terapiei nu este sa elimine anumite parti din experienta de viata, ci mai degraba sa te ajute sa experimentezi/traiesti viata fara atat de multa lupta, mai vital, mai deplin, mai flexibil si angajat in urmarirea scopurilor tale.
Difuziunea cognitiva - gandurile sunt doar ganduri, nu in mod necesar realitati;
Acceptarea - facand loc pentru senzatiile, impulsurile si emotiile dureroase, si lasandu-le sa vina si plece fara lupta;\
Dezvoltarea unui sens transcendent al sinelui - gandurile, judecatiile, emotiile trecatoare nu pot fi si nu trebuie confundate cu sinele; el are rol de observator (metacognitiv); "
Eu, prin postarile mele, prin prezenta mea agreabila si fermecatoare pe acest topic, sunt un factor care duce la acceptarea reciproca intre useri, intre cititorii topicului. Prin toata gandirea mea (din ultima perioada, admit), prin corpusul de emotii in mars, prin viziunea rogersiana, prin cultura mea generala vasta si formarea psihologica, merg in directia acceptarii de sine, a acceptarii celuilalt (cu rezerva examinarii la sange a gandirii/atitudinii/emotiilor sale), a acceptarii daturilor ontologice (conditia umana de care vorbesc existentialistii), a acceptarii a ceea ce nu se poate schimba.
Militez pentru acceptarea de sine, cu defecte si scaderi, lipsuri,nu pt a le nega sau cocolosi, ci pt a oferi o privire empatica si compasionanta copilului interior ranit (iubeste=te pe tine insuti, recomand cartea psiholoagei Kingma).
Promovez acceptarea celuilalt. Aici am fost cateodata mai aspru, mai demult,si sunt mult mai empatic de o vreme, de cand sunt indragostit (de viata). Oameni buni, iubiti-va pe tunuri!
Promovez acceptarea reciproca.
(Dragi useri,nu va mai frecati intre voi, ca si asa viata e grea. Suntem in aceeasi mlastina de gunoi.)
Cum spune maestrul spiritual Bono de la U2:
We're one, but we're not the same
We get to
Carry each other
Sa revin la ce spune initiatorul topicului, om foarte destept de altfel, ca fiind esenta ACT:
"va trebui sa fii prezent in momentul actual"
(am facut progrese enorme in trairea in prezent, binecuvantat sa fie Eckhart Tolle, pot da si sugestii celor doritori)
"Sa observi ca gandurile sunt doar evenimente mentale, nu sentinte ori judecati de valoare,"
Aici e aici. Aici progresez in ultima vreme, si va invit pe toti sa practicati aceasta!
Nu zic ca sunt expert in asta, dar ceva ceva se simte.
"Acceptarea - facand loc pentru senzatiile, impulsurile si emotiile dureroase, si lasandu-le sa vina si plece fara lupta"
Fac progrese si aici. E neplacut sa vad cum mi se aplica sabotaje si sapari pe la spate si muscaturi de fund, nedreptatiri pe fatza si favorizarea celor ce se isterizeaza, dar le accept ca fiind inerente vietii complexe sociale.
Ma accept in stadiul in care sunt, pipernicit in unele ramuri ale psihicului, superb in altele.
Ma accept ca fiind doar un om, nu un demiurg titanesc precum mi-ar placea sa fiu.
Ma accept ca fiind om supus durerii si suferintei,dar cu atat mai predispus spre extazul iubirii si fericirii.
O minge pe care o bagi adanc in apa va tasni cel mai sus cand o lasi libera.
"Pana la urma scopul terapiei nu este sa elimine anumite parti din experienta de viata, ci mai degraba sa te ajute sa experimentezi/traiesti viata fara atat de multa lupta, mai vital, mai deplin, mai flexibil si angajat in urmarirea scopurilor tale. "
Exceptional insight. Am descoperit asta cu cateva saptamani in urma, singur, fara sa meditez la ACT (topicul era crapat, si a reinviat de curand).
A fost pentru mine o mare usurare sa inteleg asta.
Prin tot ce fac, scriu, gandesc, simt, resimt, experimentez, comunic, impartasesc pe acest forum, eu merg in directia acceptarii neconditionate de sine si de altii, cu rezerva ca nu trebuie sa acceptam ceea ce nu e de folos, ci doar ceea ce serveste progresului personal/reciproc.
Mi-am cumparat de curand 10 carti de Paul Ferrinni, cel mai tare specialist in acceptare neconditionata, si chiar daca nu sunt de acord cu unele idei extremiste ale sale, totusi observ o imbunatatire in viata mea. Imi merge mai bine, e evident pentru toti.Relatiile mele in real life si pe net s-au imbunatatit, sunt multumit de progresul meu spiritual si emotional, s-au deschis orizonturi nesperate in viata mea, si am reusit sa salvez vreo 3 consiliati de la sinucidere, iar altii si-au imbunatatit drastic viata in urma sfaturilor mele in care i-am acceptat,i-am invatat sa se accepte si sa accepte pe altii,dar sa si progreseze eliminind gunoiul mental/emotional.
Acceptarea nu inseamna acceptarea defectului, agresivitatii prostesti, gunoiului ideatic/emotional (stroke negativ) la sine insusi si la ceilalti,ci acceptarea persoanei care emite acestea, acceptarea ca este la un nivel mai scazut de evoluare si ca nu intelege/constientizeaza mai mult.
Acum te invit pe tine, Aseneth, sa ridici manusa,si sa spui ce inseamna acceptarea pentru tine.
