D-le - revin co o explicatie pe care o apreciez accesibila.
Exista trei faze in management:
- decizia,
- executia si
- evaluarea rezultatelor si/sau corectia/sanctionarea daca este cazul.
Sistemul democratic separa cele trei faze, decizia de aplicarea ei si de sanctionarea abaterilor.
Legiferarea se face in Parlament, punerea in aplicare o face executivul si de sanctionarea abaterilor se ocupa justitia.
De ce se face aceasta separare?
Decizia se reglementeaza prin legi si proceduri, pentru ca executia si justitia sa nu fie subiective si abuzive,
Daca aceeasi institutie adopta o decizie la momentul aparitiei evenimentului pe un caz concret si o pune in aplicare, exista riscul ca decizia sa fie influentata de cel caruia i se aplica, si atunci in cazuri identice apar decizii diferite ceea ce-i imoral.
Decizia rezolva fenomenul si institutile executiva si judecatoreasca rezolva cazuri concrete pe baza legii si a procedurii.
Cand decizia rezolva cazuri, decidentul poate fi corupt de cel care suporta efectul deciziei.
Cad decizia rezolva fenomenul si altcineva rezolva cazurile pe baza deciziei deja adoptate, atunci posibilitatea influentarii decidentului este mai mica (legile cu dedicatie), dar se poate influenta cel care o aplica.
Este asa numita situatie in care - "avem legi bune dar nu se aplica", deci influenta nu dispare dar se diminueaza.
In sistemul actual romanesc, este o influenta puternica asupra celor care aplica legea prin sistemul de organizare institutionala.
Daca se rezolva functionarea institutilor, institutile rezolva coruptia.
Sistemul pe care-l propuneti nu respecta aceste separari elementare.
Comunismul a functionat cu putine proceduri. Decizile si dispozitile se luau de cei care ocupau functii dupa ureche si la momentul candaparea problema.
Viata politica actuala continua aceeasi tendinta.
Acum nu se fac investitii dupa calcule de rentabilitate, se fac dupa prioritati stabilite de cei de la guvernare.
Nu se fac investitii nici dupa prioritati democratice.
Investitile publice care nu sunt rentabile, si se finanteaza de la buget, ar trebui sa aiba ca prioritate necesitatile comunitatilor. Aici se pot adopta referendumuri, si chiar sunt recomandate, dar nu se poate conduce societate prin referendumuri.
Referendumurile ar trebui sa se faca pentru a stabili criterii de prioritati, proceduri si legi si mai rar pentru cazuri concrete.
Spre exemplu se poate face referendum pentru interzicerea comercializarii produselor modificate genetic.
Nu se poate face referendum pentru ca un proprietar sa nu aiba dreptul sa cultive plante modificate genetic.
El face ce doreste pe proprietatea lui daca vinde produsele la export.
