Comportament "model" de credincios

mortua_est a scris:

Ti-am dat vreo cateva exemple in topicul despre suflet si ai venit cu explicatia aia utopica cu simularea lumii de cei din viitor... Astea nu-s argumente!

Acesta e motivul pentru care am pus linkurile alea două, pentru a le citi şi a vedea pe ce se bazează simulismul: pe descoperirile cunoaşterii ştiinţei. Toată această teorie a pornit de la orizontul de informaţie a găurilor negre, idee adusă

lupini a scris:

Pentru mine un creştin e cel care crede sincer că Fiul lui Dumnezeu a venit pe Păm

Naeema a scris:

Deci fii lui d-zeu sunt la numar cam 2.18 miliarde pe planeta asta.

Nu i-am numărat. Nu ştiu c

Iulia-Tabita a scris:

Credinta in El e un act de vointa, curaj si descoperire.

Sa-mi fie cu iertare...credinta in el este consecinta indoctrinarii maselor de mici copii, de la o generatie la alta si tot asa. Putini cei care au crescut "fara nici un d-zeu" si la maturitate si-au descoperit credinta. La aia da, se poate chema un act de descoperire, de vointa. La restul este un act de indoctrinare sistematica cu o anumita dogma, ideologie, etc.

Daca te nasteai intr-un trib din Africa si parintii te cresteau in dogma lui Buga Uga, numeai si pe aia un act de curaj si vointa ? Hai sa fim seriosi.

Cat despre a spune ceva in legatura cu curajul in a crede in entitati supranaturale...well, mai bine ma abtin, ca uite e ajunul Anului Nou si nu-i frumos.

Mai degraba ala care realizeaza pentru el insusi si ajunge sa accepte realizarea ca viata si moartea sunt doua fenomene pe cat se poate de naturale, fara nici un misticism in culise, ala e curajos, nu cel care crede intr-un Tap Ispasitor Divin care s-a jertfit ca sa-i spele lui pacatili. Dar nici macar ala. Curajos intradevar este cel care care are taria sa spuna "Nu stiu absolut nimic dar nu mi-e teama de necunoscut" , nu cel caruia i se prezinta solutii linistitoare, mura in gura dintr-o carte.

In final omul tot om ramane, in natura lui. Pana si in doctrina religioasa, el fuge de raspundere, prin faptul ca altcineva a luat in spinare asa zisele pacate si a platit pretul, ca el sa puna capul linistit pe perna noaptea. Este o dogma egoista prin care omul se auto-ridica-in-slavi, se auto-proslavaste cat de pretios si iubit este el, asa incat divinitatea imaginara in care el crede ajunge chiar sa se jertfeasca pentru tot rahatul pe care el il cauzeaza.

lupini a scris:

Acesta e motivul pentru care am pus linkurile alea două, pentru a le citi şi a vedea pe ce se bazează simulismul: pe descoperirile cunoaşterii ştiinţei. Toată această teorie a pornit de la orizontul de informaţie a găurilor negre, idee adusă

Naeema a scris:

................

In final omul tot om ramane, in natura lui. Pana si in doctrina religioasa, el fuge de raspundere, prin faptul ca altcineva a luat in spinare asa zisele pacate si a platit pretul, ca el sa puna capul linistit pe perna noaptea. Este o dogma egoista prin care omul se auto-ridica-in-slavi, se auto-proslavaste cat de pretios si iubit este el, asa incat divinitatea imaginara in care el crede ajunge chiar sa se jertfeasca pentru tot rahatul pe care el il cauzeaza.

Frumos spus Naeema.

Orice credinta intro viata "de apoi" nu este decat o utopie prin care omul incearca sa-si pacaleasca destinul de muritor.

mortua_est a scris:

Lupini... viata pe Terra a aparut prin reactie chimica.

În ultima vreme, cercetările din chimie se fac tot mai mult prin simulări ale reacţiilor chimice. Evident, acele reacţii chimice se realizează după nişte programe scrise de creatorii softului.

Legile după care s-au desfăşurat reacţiile chimice de pe Terra, cine le-a scris, sau, cum au apărut ?

mortua_est a scris:

E un fenomen natural la fel ca si aparitia universului - o intamplare fericita

Uite o altă "întâmplare fericită": crearea Universului prin deja celebra simulare Millenium, realizată în anul 2005 la Institutul Max Planck din Germania.

Sau o altă simulare a Universului a fost realizată anul acesta la Institutul Coreean de Studii Avansate din Seul, despre care am scris aici.

Unul dintre cei mai de seamă cercetători asupra legilor după care funcţionează Cosmosul, e Stephen Wolfram, care a cercetat legităţile lumii vreme de 30 de ani, bazându-se pe geometria fractală. La ce a ajuns acesta, am scris aici.

lupini a scris:

În ultima vreme, cercetările din chimie se fac tot mai mult prin simulări ale reacţiilor chimice. Evident, acvele reacţii chimice se realizează după nişte programe scrise de creatorii softului.

Legile după care s-au desfăşurat reacţiile chimice de pe Terra, cine le-a scris, sau, cum au apărut ?

VEMANS a scris:

Ştiu, acesta e argumentul "savant" prin care se doreşte demonstrarea inexistenţei divinităţii. :)

lupini a scris:

Ştiu, acesta e argumentul "savant" prin care se doreşte demonstrarea inexistenţei divinităţii. :)

Faptul ca omul incearca sa "simuleze" fenomene naturale si sociale nu constituie un argument in favoarea ideii ca ele , fenomenele mentionate , sunt rezultatul simularii cuiva .

P.S. Nu exista reactii chimice care "se realizează după nişte programe scrise de creatorii softului".

Gata cu asta ca sunt offtopic.