Controlul emotiilor

Allexandrra a scris:

Ma framanta o problema. Se tot vorbeste despre gestionarea emotiilor. Din experienta mea cu oamenii pot spune ca desi gestionarea emotiilor va ajunge in curand o expresie demonetizata, este buna. Dar: daca le tii in frau, nu mai traiesti, iti blochezi energiile, iti irosesti talentele, nu evoluezi. Daca le lasi libere, pun stapanire pe tine si poti pierde job, relatii, prieteni, pe tine insuti sau chiar viata. O cale de mijloc pare a fi varianta optima. Adica sa le controlezi in general si sa le lasi libere cu iubita/iubitul sau cu prietenii ori in hobby-uri. Sau sa le lasi sa se manifeste doar pana la un punct, cum ar fi cand iti vine sa tragi o palma cuiva, sa nu o tragi, dar nici sa mimezi indiferenta, ci sa ridici tonul sau sa-ti treci nervos mana prin par, perfect constient de gestul tau si de functia lui. Dar si in acest caz apare o problema: nu cumva ajungem in felul acesta sa jucam teatru si sa pierdem tocmai ce are emotia inestimabil, si anume autenticitatea si unicitatea fiintei noastre?

Voi ce ziceti?

Eu zic ca ideea nu e neaparat sa iti controlezi emotiile, ci sa controlezi ceea ce arati in exterior din ele, nu de alta, dar poate fi in defavoarea ta sa arati tot ceea ce simti / gandesti.

Tom Bishop a scris:

Sunt oameni cărora li se cuvine totul, şi oameni cărora nu li se cuvine absolut nimic. Şi mai sunt oameni care nu ştiu cum să exprime eficient ceea ce gândesc. Voi din care categorie faceţi parte?

Oare, asa sa fie ?

Doar aceste 2 categorii in extrema, totul sau nimic ?

Exista si oameni echilibrati,care pot aprecia realist cind pot cistiga si cind trebuie sa accepte un esec.

Nu inseamna ca nu au emotii negative, nu inseamna ca nu le vine sa se manifeste debordant uneori, subiectul este despre cei care nu fac fata de regula.

Si mai mult decit atit, incearca sa faca din aceste iesiri in decor, o calitate.

De unde pina unde , oamenii colerici sau isterici sunt sinceri , iar cei care-si pun un filtru( al ratiunii) sunt niste "fraieri" care considera ca nu li se cuvine nimic ??

Gheorghita123 a scris:

Invocarea problemei cu teatrul si falsitatea este mai mult o scuza a celor care sunt incapabili sa-si gestioneze( suna mai bine) emotiile negative, incercand sa transforme aceasta problema in ceva pozitiv si "autentic".

Consider ca e o calitate sa-ti controlezi emotiile negative, intr-o anumita masura. La randul sau, controlul, in masura in care exista, face parte din caracterul si autenticitatea fiecaruia.

Exact asta spuneam si eu. Autocunoasterea duce la un control mai bun, asta nu inseamna falsitate,dimpotriva esti mai constient de propria valoare si de propriile limite.

Un simplu eveniment, chiar nedrept nu schimba ceea ce esti in esenta, decit atunci cind esti foarte nesigur si nemultumit de existenta ta.

De aia nu te coplesesc intr-atit emotiile incit sa-ti pierzi controlul.

Tom Bishop a scris:

Minunat plan, demn de un strateg desăv

De ce este scris că răzbunarea este arma unui om slab, c

Tom Bishop a scris:

De ce este scris că răzbunarea este arma unui om slab, c

Tom Bishop a scris:

De ce este scris că răzbunarea este arma unui om slab, c

Tom Bishop a scris:

De ce este scris că răzbunarea este arma unui om slab, c

Curajul si vointa nu sunt intotdeauna folosite pe post de calitati.

CavalerulJedi a scris:

Ca sa ierti ai nevoie de un mai bun control al propriilor emotii.

Primul impuls este acela de a-ţi ierta adversarul? Cum se numeşte dacă alegi să

haydn91 a scris:

Curajul si vointa nu sunt intotdeauna folosite pe post de calitati.

Da, din pacate.

haydn91 a scris:

Curajul si vointa nu sunt intotdeauna folosite pe post de calitati.

Curajul si vointa sunt folosite intotdeauna pe post de calitati.

Tupeul si reavointa nu sunt.

A nu se face confuzie.