CavalerulJedi a scris:
In primul rand, in filmuletul pus de tine Dawkins exprima un adevar. Intreaba valid de ce nu a gasit D-zeu o varianta mai buna de a ierta greselile oamenilor decat sa se tortureze. Crestinii din emisiune s-au simtit ofensati dar Dawkins a pus o simpla intrebare.
Intrebare la care a simtit nevoia de a adauga un comentariu de doi lei: "What kind of horrible, depraved notion is that?". De fapt, cam asa se desfasoara toate dezbaterile in care este implicat acest papagal, i se citeste din tot ceea ce face intentia vadita de a-si ridiculiza corespondentii, dovedindu-si astfel ca e mai rational decat ei, fiindca el e uber-cool pentru ca nu crede in goofy truths. Propaganda amice, propaganda.
CavalerulJedi a scris:
In al doilea rand nu am intalnit nicaieri sintagma "credinta este pentru faggots".
Uite un documentar care numai asta tipa de la un capat la altul:
http://www.youtube.com/watch?v=scarHc8RA0g
CavalerulJedi a scris:
Desi probabil sunt si oameni de stiinta homofobi, TOTI ce pe care i-am vazut eu sustinand diverse prezentari au fost toleranti. Acum, admit ca poti intalni si diversi atei adolescenti ce in rebeliunea lor pot exprima lucrurile asa DAR TOTI oamenii de stiinta seriosi pe care i-am vazut s-au abtinut de la astfel de afirmatii.
Mai vreau sa spun ca nici mie nu-mi place Dawkins. Ii recunosc puterea intelectuala si valoarea pentru ce a facut DAR stilul lui de abordare este mult prea violent pentru mine. Si nu sunt singurul care a remarcat asta. Uite un filmulet cu omul de stiinta preferat, Neil deGrasse Tyson, reprosandu-i lui Dawkins agresivitatea.
Nu stiu de unde ai scos povestea cu "stiinta nu da doi lei pe disciplinele astea" eu am intalnit, de exemplu, un filmulet in care Daniel Dannett recomanda predarea istoriei religilor. Nu religia ca materie ci istoria religiilor. E o mare diferenta.
Foarte fain video-ul ales de tine, sunt de acord cu Tyson. Eu am avut "onoarea" de a-l vedea pe Dennet live la Bucuresti - crede-ma: E un papagal jumulit care se infoaie ca un paun. Iar asta ti-o spun deoarece la sesiunea de intrebari a tinut sa ridiculizeze orice critica de sorginte umanistica adusa metodei sale. Dennet recomanda istoria religiei doar pentru ca el considera ca a ingropat-o si ca din ea a ramas doar o istorie. Stiinta desacralizeaza religia in sine, nu religia cutare sau religia cutare. Din punctul meu de vedere, e foarte ok sa li se fluture in fata crestinilor adevarul ca Pamantul nu are 6 mii de ani, dar de la asta pana la denigra total credinta religioasa, cale lunga si batuta!
CavalerulJedi a scris:
Faptul ca aceste intrebari filozofice sunt importante nu inseamna pentru mine ca toate celelalte intrebari sunt de nimic din contra, celelalte sunt foarte interesante pentru ca sunt generatoare de intrebari... alimenteaza curiozitatea.
Pai celelalte sunt complementare, nu esentiale. Pot sa alimenteze curiozitate cat or vrea, daca miza lor nu este una importanta, atunci ratiunea trebuie sa le opreasca fluxul si sa se centreze pe ceea ce conteaza.
CavalerulJedi a scris:
Nu este tot. Practicalitate in schimb te ajuta si in restul aspectelor. 
Te-ajuta, clar. Dar nu trebuie facut din practicalitate si din stiinta care o face posibila notiunea suprema a omului. Asta duce la o instrainare fata de miza adevarata a existentei.
Abc2009ro a scris:
De ce x^n + y^n <> z^n pentru n>2 si x,y,z naturale ? E adevarat ca s-a dat o demonstratie pentru de ce e asa. Dar acest adevar (aceasta ecuatie), in esenta ei, nu are nevoie de demonstratie. Ea e asa pentru ca pur si simplu asa e normal sa fie.
Toti burlacii sunt barbati necasatoriti. Are nevoie de vreo demonstratie aceasta afirmatie pentru a fi adevarata? Bineinteles ca nu. De ce are nevoie pentru a exista? De barbati si de dictionar. Asa cum matematica ta, ca sa existe, are nevoie de oameni care sa o inventeze - matematica este o chestiune de inventie, nu vine de la Absolut. Ori, daca matematica e dupa fiinta, cum te hazardezi tu sa afirmi ca fiinta exista datorita matematicii?
...
Totusi, nu o sa pot intelege vreodata cum de oamenii pot fi atat de entuziasti in privinta cunoasterii rezultate cercetarii formei si nu esentei.
Universul poate sa aiba orice fel de forma, de pilda:

sau

Ce sens are sa cutreieri la infinit forma, cand, de fapt, ea este irelevanta! Forma doar poarta esenta. Stiinta a uitat de asta si crede ca esenta formei se afla in felul in care este, ea, forma. Far from it. Esenta formei se afla in insasi existenta ei, a formei - iar asta produce mirare si dezvolta intrebarea: "How could it ever be?" nu un irelevant "How is it?"