Care credeti ca este rolul Credintei in Secolul XXI?

ruudflo a scris:

Cum e treaba cu credinta? Uite, secolul XXI prezinta indivizi care considera ca-i mai important sa te intrebi cate pietre sunt in Univers decat sa te miri de brutalitatea existentei tale, aici si acum. Oamenii uita ca exista, de vina e probabil mirajul conceptului de succes.

Deci, după tine, credinţa

ruudflo a scris:

Iar stiinta nu te poate duce niciodata cu gandul la intelepciune.

Ce spui?!

Abc2009ro a scris:

Si cat ai sa te miri de acelasi lucru ? Pana la urma te plictisesti.

Pana la urma obosesti caci aici este vorba despre un travaliu ce se tot reia amplificandu-si intensitatea ori de cate ori o face. Plictis vor manifesta cei care-si plasmuiesc artificial trairea problemelor fundamentale.

Abc2009ro a scris:

Later edit: Mai mi-am adus aminte de o explicatie posibila la intrebarea ta preferata. Din analiza matematica stii ca 0*infinit poate lua orice valoare. Daca nu ar fi existat nimic, ar fi fost nimic si aici, si mai incolo, ar fi fost nimic peste tot. Ar fi fost nimic de o infinitate de ori. Prin urmare ar fi fost CEVA.

Ce-ar fi sa explici conceptele de zero si de infinit ca mai apoi sa intelegi de ce este atat de precara explicatia ta.

haydn91 a scris:

Stiinta asta e, un exercitiu intelectual, logic, care te duce la anumite "relevatii".

Ramane de vazut pentru tine daca relevatiile urmare a unui exercitiu ce se supune regulilor logicii sunt fundamentale. Intrebarea asta poate fi raspunsa prin alta intrebare: "Ce este logica?"

haydn91 a scris:

Cand ajungi tu la niste raspunsuri pentru interogatiile tale metafizice, asa are si omul de stiinta o relevatie cand vede ca niste fenomene tota diferite (in mintea lui) sunt descrise de aceeasi ecuatie.E vorba de acelasi sentiment la baza !

Fals, omul de stiinta - teoreticianul fizician - interprinde in lume interogatii fizice, deci sentimentul sau n-are cum sa coincida cu cele ale celui care sondeaza mai adanc decat el.

Marinel a scris:

Deci, după tine, credinţa

Percep logica ca pe ceva ce formeaza relatii/legaturi intre concepte...ceva care "algoritmizeaza" lumea (senzatiile despre lume)

haydn91 a scris:

Percep logica ca pe ceva ce formeaza relatii/legaturi intre concepte...ceva care "algoritmizeaza" lumea (senzatiile despre lume)

O percepi? Adica o sesizezi pe ea, logica, atat prin simturi cat si prin gandire?

Ti-am spus, eu nu le pot separa.Nici in stiinta nu e musai sa fie separate...doar folosesti intuitia.

Cred ca logica folosim mereu cand ajungem de la parerea A la parerea B.Simturile ne doar ne valideaza sau nu, aceasta cale. Parerea mea de om...necitit.

haydn91 a scris:

Ti-am spus, eu nu le pot separa.Nici in stiinta nu e musai sa fie separate...doar folosesti intuitia.

Cred ca logica folosim mereu cand ajungem de la parerea A la parerea B.Simturile ne doar ne valideaza sau nu, aceasta cale. Parerea mea de om...necitit.

Amice, logica este o stiinta care se ocupa cu studierea legilor dupa care se desfasoara gandirea. Ori tu ai zis ca o percepi pe ea, stiinta asta - logica, adica dimensiunea receptarii simturilor pe care o posezi este implicata in acest proces. Spune-mi cum faci asta, cum ajunge logica sa ti se arate prin intermediul simturilor?

ruudflo a scris:

Amice, logica este o stiinta care se ocupa cu studierea legilor dupa care se desfasoara gandirea. Ori tu ai zis ca o percepi pe ea, stiinta asta - logica, adica dimensiunea receptarii simturilor pe care o posezi este implicata in acest proces. Spune-mi cum faci asta, cum ajunge logica sa ti se arate prin intermediul simturilor?

Stai, nu ma refeream la logica, stiinta.Pentru ca sincer, nu are nimic de-a face definitia pe care o dai unei stiinte ( fie ea si stiinta logica), cu cea pe care o dai logicii umane.Eu ma refeream la capacitatea mintii de-a algoritmiza conceptele.Daca te referi la logica in sensul de stiinta, adica la acea stiinta care iti arata niste principii pe care lucreaza gandirea, ai dreptate.Aia nu poate fi perceputa, pentru ca ea nu e insusi o abilitate.Stiinta aia, ca orice alta stiinta e o suma de conventii, pe baza carora poti face rationamente corecte.Eu ma refeream la o logica mai "metafizica", un fel de logica din spatele logicii, un fel de de ce e logic ca logica umana sa fie asa...O logica interna, din care reies toate principiile pe care le cunoaste stiinta logica.

haydn91 a scris:

Eu ma refeream la o logica mai "metafizica", un fel de logica din spatele logicii, un fel de de ce e logic ca logica umana sa fie asa...Stiinta isi mai pune si intrebari din-astea...nu aplica doar ecuatii si atat.

Pai te-ai exprimat gresit. Trebuia sa afirmi: "Percep logica <felului in care rationez> ca pe ceva...", nu "Percep logica ca pe ceva..." Logica nu este ceva necesar in ecuatia ontologica a lumii ci este doar un artefact al ei. Nimic nu este "logic" in anterioritatea existentei noastre doar pentru ca ratiunea noastra sa poata avea privilegiul accederii la un limbaj al Absolutului. Fiinta nu depinde de logica dar logica depinde de Fiinta, deci the ground of Reason must be experienced. Enter phenomenology, my friend.

ruudflo a scris:

Pai te-ai exprimat gresit. Trebuia sa afirmi: "Percep logica <felului in care rationez> ca pe ceva...", nu "Percep logica ca pe ceva..." Logica nu este ceva necesar in ecuatia ontologica a lumii ci este doar un artefact al ei. Nimic nu este "logic" in anteriotatea existentei noastre doar pentru ca ratiunea noastra sa poata avea privilegiul accederii la un limbaj al Absolutului. Fiinta nu depinde de logica dar logica depinde de Fiinta, deci the ground of Reason must be experienced.

Oare e ceva necesar in ecuatia ontologica a lumii ? Indiferent cum numim logica, cred ca una singura avem toti (capacitate de-a rationa).Si cred ca este la fel de utila ca si simturile.Nu exista un tipar in toate ? O ordine ?Si unde sunt astea, exista si o logica.Cu logica faci ordine in haos.Acum si astea sunt tot concepte.Poti sa le simti, sau poti sa le definesti.Cum am da-o, tot un drac.Problema sta in limbaj...(Wittgenstein spunea asta, nu?)

Fiinta depinde de logica.Cand cauti raspuns la o intrebare, nu ai cum sa nu utilizezi ceva specific logicii.In fond tot ce avem in minte e conceptul.Ori logica tocmai asta face, le leaga.Deci, nu putem spune ca fiinta nu depinde de ea.Poate nu iti place ca o numesc logica...numeste-o cum vrei...dar e aceeasi forta.

Poti spune ca exista o logica universala, iar cea umana e o imitatie limitata a ei, sau poti spune ca exista doar una, cea pe care o posedam noi.Iar legitatile universului sunt explicate prin ea.Totul e relativ oricum.Succesul unei discutii filozofice sta in cat de bine jonglezi cu termenii.Realitatea e acolo si exista indiferent de cum ne alegem noi conceptele...