România
Roportal.ro

Care credeti ca este rolul Credintei in Secolul XXI?

Început de CavalerulJedi, Mie 24 aug 2011 · 201 răspunsuri · 16.156 vizualizări

CavalerulJedi9.256 mesaje#131
ruudflo a scris:

Nu stiu de ce te obosesti, e clar ca mind-set-ul tau este de a apara stiinta, no matter what. Cam asa cum fac sectarii cu dogma lor.

Stiinta nu are nevoie de mine pentru a o apara.

Totusi, de ce nu vrei sa-mi raspunzi la intrebari?

Te intrebasem de cat timp iti pui tu intrebarea "How could it ever be?"

Si te mai intrebasem ce anume ai perceput agresiv in ce scrisesem eu pe pagina precedenta.

Chiar sunt curios.

haydn916.282 mesaje#132

Cred ca Ruudflo nu e impotriva stiintei, e doar impotriva lucrurilor care se savarsesc in numele ei.Stiinta a adus un fals progres in societate, a grabit lucrurile mai mult decat poate suporta majoritate.De-asta s-au format atatea goluri, si suntem mereu pe fuga.Societatea merge oricum in directia ei, si nu o poti opri.La un moment dat lucrurile se vor mai stabiliza, omenirea a invatat mereu din greseli, dar niciodata nu a regresat.Si nici nu o va face, decat in cazul unei amenintari majore.

ruudflo a scris:

Cam asa cum fac sectarii cu dogma lor.

Tu nu aperi "dogma" ta ? Toti isi apara dogma.Cum spunea si Abc, la baza nevoilor de-a te orienta catre diverse "dogme", poate sta acelasi sentiment.

Editat Joi 15 sep 2011 16:08

ruudflo617 mesaje#133
CavalerulJedi a scris:

Stiinta nu are nevoie de mine pentru a o apara.

Nu are, dar mesajul respectiv era pentru Abc. Cred ca ai citit printre randuri.

CavalerulJedi a scris:

Totusi, de ce nu vrei sa-mi raspunzi la intrebari?

Te intrebasem de cat timp iti pui tu intrebarea "How could it ever be?"

Si te mai intrebasem ce anume ai perceput agresiv in ce scrisesem eu pe pagina precedenta.

Chiar sunt curios.

Prima intrebare e irelevanta. Postul #115 mi s-a parut ca a avut un ton mai agresiv decat cele antecesoare lui. Poate a fost o falsa impresie, dar felul in care l-ai conceput m-a dus cu gandul la observatia asta pe care ti-am impartasit-o.

Haydn, aici se dezbate. Asta se face pe toate forumurile, fie ele din Romania, UK, Germania samd. A avea niste credinte care nu merita aparate inseamna ca nu le ai deloc. Ori eu am intrebat de cei care iubesc stiinta: "Ce este ratiunea?" si n-am primit nici un raspuns satisfacator, ci doar bajbaieli cu privire la felul in care ea opereaza. Pe mine daca ma convinge cineva de faptul ca stiinta moderna are vreo miza relevanta existentei umane, atunci o sa renunt la optiunea de a nu vedea nimic relevant in ceea ce o priveste. Stiinta sondeaza doar la suprafata, iar asta nu ajunge tuturor. Ea este practica si demna de o activitate in timpul liber, dar doar atat.

CavalerulJedi9.256 mesaje#134
haydn91 a scris:

Cred ca Ruudflo nu e impotriva stiintei, e doar impotriva lucrurilor care se savarsesc in numele ei.Stiinta a adus un fals progres in societate, a grabit lucrurile mai mult decat poate suporta majoritate.De-asta s-au format atatea goluri, si suntem mereu pe fuga.

Stiinta este indiferenta. Se bazeaza pe o cautare a intelegerii. Ea este un amplificator in mana omului.

Si da, acesta amplficator poate amplifica ura, setea de putere sau lacomia, asa cum am vazut de-a lungul timpului si inca mai vedem

In schimb alimenteaza si egalitatea, solidaritatea, cooperarea. Ne aduce mai aproape unii de ceilalti.

ruudflo a scris:

Prima intrebare e irelevanta.

Are relevanta pentru mine!

Sunt curios de cat timp ti-ai pus intrebarea respectiva si ce lucruri noi ai obtinut in urma acestui demers.

Incerc sa evaluez si eu o eficacitate.

ruudflo a scris:

Nu are, dar mesajul respectiv era pentru Abc. Cred ca ai citit printre randuri.

Corect... my bad. :o:

haydn916.282 mesaje#135
CavalerulJedi a scris:

Stiinta este indiferenta. Se bazeaza pe o cautare a intelegerii. Ea este un amplificator in mana omului.

Si da, acesta amplficator poate amplifica ura, setea de putere sau lacomia, asa cum am vazut de-a lungul timpului si inca mai vedem

In schimb alimenteaza si egalitatea, solidaritatea, cooperarea. Ne aduce mai aproape unii de ceilalti.

Corect, e vorba de echilibru.Pericolul apare cand ura si lacomia sunt mai amplificate decat cooperarea, solidaritatea, si egalitatea.Stiinta sigur este indiferenta, dar ceea ce face omul din ea, nu ne poate fi indiferent.

ruudflo a scris:

Stiinta sondeaza doar la suprafata, iar asta nu ajunge tuturor. Ea este practica si demna de o activitate in timpul liber, dar doar atat.

Parerea e a ta.Si cum ai spus, ti-o aperi.De-asta nici nu te mai contrazic.Eu imi tin credintele pentru mine daca acestea nu sunt intelese de ceilalti.Nu inseamna ca asa le neg, ci doar ca respect libertatea fiecaruia de-a crede in ce vrea.

Marinel2.294 mesaje#136
ruudflo a scris:

Atat teologic cat si fenomenologic, credinta comporta o definitie satisfacatoare. Nu acelasi lucru poate fi afirmat si despre definirea instrumentului de baza al stiintei - ratiunea.

Nu definiţia este importantă - o simplă înşiruire de cuvinte, ci modul de funcţionare al raţiunii. Chiar aşa, crezi că poţi să-ţi foloseşti raţiunea pentru a pune întrebări fundamentale, dacă nu ştii cum funcţionează? Sigur, aşa ne învârtim în cerc, ca în povestea cu oul şi găina.

Vedem destul de clar ca stiinta este impotenta in ceea ce priveste interogatiile fundamentale, pentru ca nu s-a ocupat niciodata de ele. Stiinta doar construieste navete spatiale si sparge atomi. Dar adevarul lumii asteia nu este un obiect ci este o realitate launtrica suportului care o face posibila - materia. Stiinta nu face nimic altceva decat sa se poticneasca la primul nivel.

Ştiinţa oferă de fapt informaţii de bază pentru terenul speculaţiilor filosofice.

Nu uita că P. Negulescu definea filosofia ca fiind "analiza primelor principii şi sinteza ultimelor rezultate ale ştiinţei în vederea explicării totale a universului".

E ca si cand omul de stiinta ar fi un sobolan catapultat intr-un maze fara de iesire - inchis, asa cum este Universul nostru. El saracul cutreiera forma la nesfarsit in speranta ca ar putea da de vreun break-through - ca o fi gasind Absolutul printr-un colt al vreunei galaxii.

Cum poţi demonstra că acesta este drumul greşit, iar drumul tău este singurul corect? Nu cumva, încercând în mai multe moduri, din mai multe direcţii, cu mai multe metode, avem mai multe şanse să reuşim?

ruudflo a scris:

Fabulatiile teoriilor cosmologice in care crede un Glob intreg de oameni, seemingly educated ones, sunt urmare a CREDINTEI IN RATIUNE!

Încă o dată. Credinţa înseamnă abandonarea libertăţii de gândire. Atunci când mergi pe acelaşi drum, iarăşi şi iarăşi.

De fapt eu nu cred în ştiinţă. Ştiinţa este doar un instrument, un ansamblu de metode. Tu crezi în braţul tău drept, sau în cuţit, sau în calculator? Nu, doar le foloseşti.

Depinde de tine cum le foloseşti, asta este altă poveste, cu mâna poţi lovi sau mângâia, cu cuţitul poţi tăia o felie de pâine sau îţi poţi lovi inamicul. Dar nu cuţitul este de vină, nu mâna, dacă iei o decizie greşită, ci tu, care le foloseşti.Ştiinţa îţi dă informaţii, dar nu te obligă să le foloseşti. Tu iei decizii, şi eşti răspunzător de ele. Poţi merge la o babă care să te lecuiască sau la medic - e alegerea ta.

Editat Joi 15 sep 2011 17:16

Htenesa3.618 mesaje#137
ruudflo a scris:

Iar a aloca fonduri pentru explorarea unor pietre in Cosmos cand milioane mor de foame nu-i un semn de normalitate.

Probleme de genul foametei au fost si vor fi mereu. Daca ne-am fi oprit acum 1 secol incercand sa rezolvam strict aceasta problema, cam in acelasi loc am fi fost si astazi. In schimb, oamenii s-au ocupat cu fel si fel de alte cercetari in alte domenii. Dar acele cercetari au fost aplicate ulterior si in domeniul agriculturii, iar foametea s-a redus comparativ cu acum 1 secol. In general, nu e bine sa te concentrezi strict pe o problema, pentru ca poate pur si simplu nu poti o gasi o solutie. Cel mai bine e o cercetare cat mai diversificata. Astfel nici nu stii de unde apare solutia.

ruudflo a scris:

Iar tu, Abc, pari a fi un inginer sau un viitor inginer(student actual) care nu-i altceva decat un om practic pe care nu il prea intereseaza decat cum sa intre in breasla stiintificilor astia. Nu stiu de ce te obosesti, e clar ca mind-set-ul tau este de a apara stiinta, no matter what. Cam asa cum fac sectarii cu dogma lor.

Nu sunt inginer, pentru ca sunt prea lenes sa fac ceva cu mana mea. :P Nu ma intereseaza sa intru in breasla stiintificilor. Mie doar imi place stiinta si astfel citesc stiinta.

ruudflo a scris:

Ori eu am intrebat de cei care iubesc stiinta: "Ce este ratiunea?" si n-am primit nici un raspuns satisfacator, ci doar bajbaieli cu privire la felul in care ea opereaza.

Ignora constiinta. E doar un efect secundar a ce se petrece in creier. Ia in considerare ca nu exista liber arbitru, ci ca totul se intampla de la sine. Bun... in conditiile astea, ce este ratiunea ? Este doar un pas din procesul evolutiei. La fel cum fiintele au evoluat de-a lungul miliardelor de ani pe baza trial-and-error, cele mai bune supravietuind, la fel se intampla acum si cu creierul nostru. El primeste informatii de la mediul inconjurator si pe baza unor algoritmi incorporati in structura sa, face fel si fel de incercari cu informatiile primite, pana cand informatiile care aduc cele mai multe avantaje, raman. Cum Universul e coerent, si informatiile se vor stoca in creierul nostru intr-un mod coerent. Pe baza informatiilor de baza, se vor stoca alte informatii si mai avansate. Astfel, treptat-treptat putem cunoaste cum functioneaza Universul. Acest proces se intampla in mod automat. Nu avem liber arbitru. Ratiunea e doar un fenomen al naturii care e normal sa se intample.

Editat Joi 15 sep 2011 17:28

ruudflo617 mesaje#138
Marinel a scris:

Nu definiţia este importantă - o simplă înşiruire de cuvinte, ci modul de funcţionare al raţiunii.

Ştiinţa oferă de fapt informaţii de bază pentru terenul speculaţiilor filosofice.

Credinţa înseamnă abandonarea libertăţii de gândire.

Abc2009ro a scris:

Ignora constiinta. E doar un efect secundar a ce se petrece in creier.

Ia in considerare ca nu exista liber arbitru ci ca totul se intampla de la sine.

Nu avem liber arbitru. Ratiunea e doar un fenomen al naturii care e normal sa se intample.

Foarte comprehensiva intelegerea voastra. :stars: Intelegere care n-are cum sa nu te duca cu gandul la Sisif si la bolovanul sau, numai ca aici e vorba despre omul de stiinta si ratiunea sa, ambele blocate la nivelul formei. Aceeasi poveste trista in ambele cazuri. Cum e treaba cu credinta? Uite, secolul XXI prezinta indivizi care considera ca-i mai important sa te intrebi cate pietre sunt in Univers decat sa te miri de brutalitatea existentei tale, aici si acum. Oamenii uita ca exista, de vina e probabil mirajul conceptului de succes. Toate lumea trebuie sa descopere ceva. Vai de noi, ce epava lasa in urma mentalitatile astea.

Marinel a scris:

Nu uita că P. Negulescu definea filosofia ca fiind "analiza primelor principii şi sinteza ultimelor rezultate ale ştiinţei în vederea explicării totale a universului".

Aia-i filosofia analitica. Dar filosofia analitica nu e filosofie, ci o filostiinta, caci filosofia este iubirea de intelepciune, filosofia analitica este iubirea de stiinta. Iar stiinta nu te poate duce niciodata cu gandul la intelepciune. Maxim la istetime, daca doresti. Stiinta este isteata si ajunge sa fie practicata de cei care le credeau pe cuvant pe invatatoarele lor cand ii laudau:"Ce istet esti tu!".

Editat Vin 16 sep 2011 18:36

Htenesa3.618 mesaje#139
ruudflo a scris:

Uite, secolul XXI prezinta indivizi care considera ca-i mai important sa te intrebi cate pietre sunt in Univers decat sa te miri de brutalitatea existentei tale, aici si acum.

Si cat ai sa te miri de acelasi lucru ? Pana la urma te plictisesti. Omul are nevoie de activitati diversificate. Unii au nevoie de evolutie. La inceput te miri: "wow...cum de cade piatra asta ?" Aceasta mirare te indeamna sa iei o carte si sa cauti un raspuns: "aha...deci din cauza gravitatiei". Dar in aceeasi carte, vezi ca un capitol mai incolo se vorbeste desre electromagnetism. Si citesti si te miri din nou. Apoi prinzi gustul si te uiti peste tot in jur si te intrebi care e treaba si cu restul lucrurilor. Apoi citesti si despre ele. La unele intrebari vei gasi raspunsul, altele vor ramane mereu fara raspuns.

ruudflo a scris:

Oamenii uita ca exista, de vina e probabil mirajul conceptului de succes. Toate lumea trebuie sa descopere ceva.

Nu "trebuie". Ci in acea fascinatie continua despre lume, vei cauta sa gasesti raspunsuri la intrebarile ce inca nu au raspuns. Fireste ca or exista si oameni care fac aceste lucruri pentru a isi castiga o paine. Dar altii o fac din pasiune. Nu cred ca Einstein alerga dupa succes. Era pur si simplu vrajit de Univers.

Later edit: Mai mi-am adus aminte de o explicatie posibila la intrebarea ta preferata. Din analiza matematica stii ca 0*infinit poate lua orice valoare. Daca nu ar fi existat nimic, ar fi fost nimic si aici, si mai incolo, ar fi fost nimic peste tot. Ar fi fost nimic de o infinitate de ori. Prin urmare ar fi fost CEVA.

Editat Vin 16 sep 2011 18:41

haydn916.282 mesaje#140
Abc2009ro a scris:

Ar fi fost nimic de o infinitate de ori. Prin urmare ar fi fost CEVA.

Suntem 7 miliarde de nimicuri care la gramada dau CEVA ! (un nimic mai mare :lol:)

Acum, eu cred ca ruudflo are alte probleme.El nu suporta stiinta moderna.Sau doar faptul ca sunt atatia care-si dau cu parerea "semidocta" in legatura cu ea.Toti lunaticii vorbesc azi de fizica cuantica fara sa aiba habar de ea.El e mai elitist, asa, din cate l-am observat.Si e cam justificabila reticenta lui daca judeci lucrurile astfel.Pentru cei care aspira la "absolut", la mai mult, un domeniu care se cheama cult si in care isi dau cu parerea toti hapciucaliticii nu prezinta interes.Am suferit si eu mult de complexul asta.Dar mi-a trecut de ceva vreme.

Pt. ruudflo:

Adevarul e ca daca te uiti mai bine, vezi aceeasi semidocti care isi dau cu parerea in filozofie, teologie, arta, etc.Iarasi spun, nu stiinta e o prostie, nici filozofie.Ci modul in care le utilizeaza cineva ( mai bine spus modul in care invelesc ei niste prostii sub mantaua lor).Stiinta asta e, un exercitiu intelectual, logic, care te duce la anumite "relevatii".La o ordine a lumii ascunsa in ecuatii.Ca ordinea asta e impusa prin insusi natura conceptuala a matematicii, e altceva.Multi cred ca legile matematice sunt independente de spatiul fizic.Totusi, nici filozofia nu merge mai departe.Oricum o dai, e vorba de limita umana.Fie ca filozofezi, sau ca faci integrale triple, tot la un dracu ajungi.Pentru ca nu ai cum sa pui granita intre ratiune si emotie.Adica sa spui : acum imi folosesc numai una.Nu exista asa ceva.

Cand ajungi tu la niste raspunsuri pentru interogatiile tale metafizice, asa are si omul de stiinta o relevatie cand vede ca niste fenomene tota diferite (in mintea lui) sunt descrise de aceeasi ecuatie.E vorba de acelasi sentiment la baza ! Nu denigra pe altii, nu stii ce simt ei.Poate stiinta ti se pare indoielnica, dar natura umana e una.Experientele sunt subiective.

← Înapoi la Religie si spiritualitate