ruudflo a scris:
Morala, e mai util sa fii un un om practic in viata. Te-ntreb eu: O fi asta tot ceea ce putem spera de la viata?
Nu = 0 daca ai fost practic doar pe un segment de timp.
Mai mult, de la viata ,este sa fi practic tot timpul (pana la capat)fiindca timpul are un finit pe cand omul paraseste timpul . Pentru asta trebuie sa ai credinta prin care poti vedea extensia atemporala care urmeaza celei temporale. Bucatica de timp plutitoare in oceanul atemporal.
Doar cand ai iesit din segmentul temporal in celalalt atemporal ai ajuns la capat.
Notiuni ca stiintific, empiric sant instrumente de navigatie doar pe segmentul temporal.
Notiuni ca speranta,credinta asigura emergenta in afara,peste atemporal.
Enigma noastra e ca pe cat de finiti si temporali santem pe atat de infiniti si atemporali ne regasim.
Regula descoperita in launtru ,asezata in constructia noastra este ;analizeaza si pe baza experientei formuleaza corect definitia vietii.
Nu poti fi pragmatic fara imaginea de viitor(credinta) datorita constructiei fiintei .
Cine izoleaza existenta sa fizica (experienta vieti temporale) de cea intuita ( credinta, atemporala) este lipsit de logica. Logica tot timpul este mai mult ca vizibil, Interiorul este mai mult ca logica. Atemporalul (vesnicia)mai mare decat temporal (viata fizica)
Poti pune pe maximul celui care elimina calculul atemporal ,pe stiinta sa empirica eticheta nebun fiinda n-a luat in calcul viitorul sau nemurirea.
Cand afirm ca ;a descoperit x ceva spun ca a intuit ca in acea directie poate gasi ceva si a gasit in urma cercetarilor pe baza unei intuiti corecte.
Cand vorbesc despre nemurire si intuitia infinitului vorbesc pe baza unor indici care ma trimit spre directia lui. Urmeaza deci ca sa dezvolt cercetarea in acea directie cu instrumentele temporale de care dispun.
A nega notiuni ca Dumnezeu, infinit ,atemporal cat timp spre ele conduc experiente numite stiintifice(empirice) este nebunie.
