Sunt curioasa daca a exista vreo persoana in viata te-a care te-a determinat sa-ti doresti sa te cauti pe tine insuti. Ca la mine a fost una. Culmea, un pusti pe langa mine. Ca deschidere ii seamana lui Arcangelo.
De vorba cu mine
Început de acces realitate, Vin 17 iun 2011 · 1.698 răspunsuri · 78.303 vizualizări
Nu, in viata mea nu a fost nimeni care sa ma determine sa ma caut pe mine, doar viata mea.
Acum gandindu/ma, imi dau seama ca toti cei intalniti pe calea aceasta m/au ajutat indirect, in sensul ca m/au impiedicat sa ma aflu, motiv pt. care m/am tot cautat pana m/am aflat, atat cat m/am aflat.
Daca o sa scriu vreodata o carte poate si eu voi multumi cuiva cum fac toti pupincuristii pamantului, dar acum liber fiind, spun cu mana pe inima, nimeni nu m/a ajutat cu nimic.
:) Nu vorbesc de ajutor sau de indemnul cuiva de a te cauta, ci de faptul ca un anumit personaj, prin felul lui de a fi, prin modul lui de a gandi, te-a impresionat si determinat sa te apleci catre tine insuti.
Nu, nici vorba.
Simptomul incipient a fost o dorinta tot mai mare de a citi, in general sf, sau cat mai neobisnuit.
Apoi asta s/a transformat intr/o dorinta ce a devenit irezistibila, aceea de a citi Biblia, nu pt. ca stiam ceva despre religie sau Biblie, nu stiam absolut nimic, nici cine e Iisus sau Maica Domnului (aveam vre/o 25 de ani poate si eram in plin comunism, informatie zero), am vrut sa o citesc deoarece ma intriga faptul ca poate exista o carte de mii de pagini despre ceva de care eu nu stiu nimic.
Citirea Bibliei m/a facut sa descopar o noua lume iar apoi citirea de filozofie religioasa, in speta volumele Filocaliei, m/au ajutat sa inteleg ce exista o filozofie a vietii, exista o cale a desavarsirii omului, o cale cu adevarat evolutiva.
Mai departe e mult de povestit.
Azi nu mai sunt credincios, daca nu ai retinut.
Am retinut, da. Eu Biblia am inceput sa o citesc din clasa a doua. Iti dai seama cat pricepeam. 
Apoi dorinta de a citi foarte tare cred ca mi-a fost deschisa si de faptul ca in dialogurile cu tipul de care ti-am povestit trebuia sa fac fortari supraomenesti uneori ca sa inteleg ce spune (mentionez ca macar nu eram singura, asta li se intampla frecvent multora, ma consolez cu asta). El se incapatana sa imi spuna ca ii seaman ca mod de gandire si pe mine ma apucau pandaliile cand vedeam cat de impiedicata si de impotmolita sunt. Uneori asta ne dadea motive zdravene de ras. De cand ma stiu mi-a placut sa citesc, numai ca, cartile citite incepand in copilarie nu aveau nimic legat de filozofie, psihologie si spiritualitate, carti spre care m-am orientat dupa ce l-am cunoscut pe tip. Nu la cererea lui, subliniez asta. El era un original. Nu a citit capodopere sau carti considerate deosebite si care indica cultura unui om. Citea ce-l atragea. Asta am facut si eu, nu sub influenta lui. Asa am simtit. Citesc doar carti care ma cheama la ele, asa obisnuiesc sa spun.
Asta cu cititul de cand ma stiu am avuto si eu, la noi in casa nu a existat niciodata vre/o carte, pana ce nu am cumparat eu. Cand mergeam la varul meu, cea mai mare bucurie era sa ma lase sa cotrobai in biblioteca si sa citesc, din nefericire (s/au din fericire daca privesc f. profund in mine), din 1995 mi/am pierdut rabdarea de a citi.
Si eu citesc doar ceea ce ma cheama si atunci cand simt, cand prind astfel de momente, citesc in cartea respectiva exact despre nivelul la care ma aflu atunci, asa mi se intampla cu Filocaliile din care mai citesc si acum, nu pt. propaganda crestina din ele, aia o ignor, citesc pt filozofia si mai ales pt. stiinta induhovnicirii ascunsa in ele.
Acuma insa am o lunga pauza, ba pana si inspiratia m/a parasit.
Nu ma plang, daca asa e, asta traiesc cu toata dragostea de care sunt capabil.
Editat Dum 17 iul 2011 21:38
Ia spune tu, in seara asta mi se pare mie sau esti putin intors? Asa, ca sa-mi confirm mie insami ca-s o ghicitoare adevarata. :)
Daca zic asa...nu prea, daca zic invers, nici, daca..., orice as spune nu pare ok, mai bine tac, nici asa nu...,
Nu cred ca eram intors, din contra, aaa, ca am folosit eu cateva cuvinte mai dure, deh, asa mi/a venit, de fapt am fost eu mai aproape de realitatea mea de zi cu zi.
Asa caaaaaaa, du/te, du/te talica la alta masa, ca io nu/ti dau nici un şfanţ. 
Ce ti/e si cu ghicitoarele asteaaaaaaa
AAAAAAAAA, tu erai? :flowers:
Uff! Bine ca am prins/o sa editez: Mai Oama, e o gluma, nu te lasa furata de haina poate dura, incerc sa ma las a fi eu insumi cu tine, dar nu suntem inca suficient de acordati asa ca am fost nevoit sa editez.
Editat Lun 18 iul 2011 08:31
Ti-o las pe Enya sa iti spuna buna dimineata, ca eu nu-s o companie prea buna. Desi am ascultat melodia asta de zeci de ori, niciodata nu reusesc sa tin minte cum se numeste. Si bazdagai minute intregi pana o gasesc. :)
O zi frumoasa! :flowers:
oama invizibilicoasa a scris:Ti-o las pe Enya sa iti spuna buna dimineata, ca eu nu-s o companie prea buna?. Desi am ascultat melodia asta de zeci de ori, niciodata nu reusesc sa tin minte cum se numeste. Si bazdagai minute intregi pana o gasesc. :)
O zi frumoasa! :flowers:
nu stiu ce ai vrut sa zici, tu esti o companie "buuuuuna"
Special pt. tine aceste lacrimioare de la minutul 1,19 din melodia pe care mi/ai oferit/o, multumesc frumos, imi place.
Editat Mie 20 iul 2011 13:22
← Înapoi la Intrebari pentru [user] si topicuri despre [user]