Mitul Lui Gyges

Recompensa pentru a face ceva ce e drept? Recompensa pentru respectarea legii?

Parerea mea profana in ale filozofiei ,exprimata in termeni comuni ,ar fi urmatoarea:

Omul este prin esenta sa pacatos si inclinat genetic mai mult catre partea sa malefica. Exista in om si o parte benefica.Cele doua se afla in echilibru de obicei .Motivul pentru care partea intunecata nu reuseste sa domine, este reprezentat de o conditionare cred eu divina, de a nazui catre bine. Sunt chiar curios, cum se poate explica aceasta conditionare benefica ,in absenta divinului ?!

Desi raul este mai comod si aparent mai usor de urmat,instinctul ne indeamna sa il refuzam. Il vedem si il apreciem asa cum este de fapt, rau adica nociv ,deci indezirabil.Chiar si cei dominati total de rautate ,adanc in sufletul lor se tem.Se tem de pedeapsa umana sau divina, se tem de eticheta pe care o vor avea in fata posteritatii, se tem de esec ,se tem ca nu vor fi niciodata iubiti si apreciati,cel mult temuti.

"Daca Dumnezeu nu ar exista, totul ar fi permis" (Dostoievski) Asta e puncul de plecare al existentialismului. Daca D-zeu nu exista noi nu gasim nici o valoare sau randuiala care sa ne legitimeze comportamentul.

Tina a scris:

"Daca Dumnezeu nu ar exista, totul ar fi permis" (Dostoievski)

Bravo lui D

Tina a scris:

Recompensa pentru a face ceva ce e drept? Recompensa pentru respectarea legii?

Evident ca da. Asa merg lucrurile.Asa sunt oamenii. Trebuiesc motivati suplimentar.

Cea mai eficienta motivare ,este combinatia de recompensa/pedeapsa. Acesta este o axioma ,practic verificata in toata istoria umanitatii. Cine incearca sa contrazica aceasta constatare ,este doar un mic Gica Contra, preocupat mult prea mult ,sa se auda gandind. Poate parea arogant ce am zis eu aici,dar cand am dreptate am si acum sunt sigur ca am.

Burel001 a scris:

Acum ce sa mai zic sa nu para ca imi place sa ma aud gandind?

Aplicarea unui astfel de sistem mi se pare extrem de periculoasa. Omul o sa ajunga sa faca lucruri bune doar pentru a primi recompense. E de la sine inteles ca un sot sa nu isi bata sotia. Nu trebuie sa fie cuminte doar pentru ca primeste recompense. E doar un exemplu..

Nu putem lua lucrurile pe care trebuie sa le facem de drept cum ar fi respectarea legii si sa le conditionam de primirea unei recompense. Am ajunge la un haos fara precedent.

Prefer ideea de a nu incalca legea din frica decat de a nu o face pentru ca primim ceva. Ce s-ar intampla daca dintr-o data nu am mai primi?

Tina a scris:

Tina,pe tine imi face placere sa te aud gandind si am ce invata.Scuze,am fost deplasat,dar eu chiar ma gandeam la cei ale caror ganduri, se aud ca nuca in perete,nu la tine.

Totusi in acest subiect , te contrazic pana in panzele albe.Sistemul nu numai ca nu este periculos dar se si aplica cu succes .Importanta este dozarea pedepsei si a recompensei.

Prin recompensa nu trebuie sa intelegem doar o suma de bani . Poate fi o promovare,o apreciere,un cuvant bun sau chiar o suma de bani.

Sotul care isi bate sotia primeste drept pedeapsa ura acesteia in loc de iubire,teama din privirea ei in loc de speranta, dispretul comunitatii si uneori chiar un dosar penal.

Drept recompensa daca se poarta frumos,primeste dragostea ei, ciorba calda si aromata,patul asemenea, aprecierea comunitatii, nu devine un candidat la pedeapsa si poate vine si o suma de bani, de la tata-socrul extrem de multumit.

Uite un alt exemplu:

Cetateanul care gaseste o suma foarte mare de bani.

Pe de o parte trebuie sa aiba frica de legea care il pedepseste, daca si-o insuseste necuvenit.Pentru aceasta trebuie insa sa stie ca undeva acolo ,in intersectia in care a gasit el gentoiul doldora,exista si vreo 5 camere de supraveghere. Trebuie sa mai stie ca in cazul in care ,dupa ce a gasit in groapa din fundul curtii cocoseii, nu are unde sa-i vanda fara riscuri ,iar fiscul sta cu ochii pe fluctoatiile nivelului sau de trai si trebuie sa isi justifice bunastarea si brusca prosperitate.

Pe de alta parte ,daca legea il premiaza cu un procent din valoarea norocului gasit,atunci combinatia de pedeapsa/recompensa ,il va indemna sa faca ceea ce este corect si instinctual simte si el asta,doar ca simte si chioraitul de foame din stomac.

Burel001 a scris:

Pe de alta parte ,daca legea il premiaza cu un procent din valoarea norocului gasit

Treaba asta nu e nici corecta nici legala. Din punctul meu de vedere, sunt lucruri ce trebuie recompensate si lucruri ce trebuie facute pentru ca asa trebuie/asa vrem/asa simtim.

In teorie suna bine.. un astfel de sistem aplicat la nivel mondial ar putea da roade pe termen scurt.. dar din nou.. ce facem cand oamenii obisnuiti cu recompensa nu o mai primesc? Plus ca.. ar fi fals. Corectitudinea omului nu ar fi decat un mijloc de a capata o recompensa. Tot un fel de inel al lui Gyges..

Revin mai tarziu cu alte comentarii, acum am citit doar sfarsitul postului tau

Tina a scris:

"Daca Dumnezeu nu ar exista, totul ar fi permis" (Dostoievski) Asta e puncul de plecare al existentialismului. Daca D-zeu nu exista noi nu gasim nici o valoare sau randuiala care sa ne legitimeze comportamentul.

Pentru mine Dumnezeu nu exista. Si uite ca totusi nu imi este totul permis.

Burel001 a scris:

Sunt chiar curios, cum se poate explica aceasta conditionare benefica ,in absenta divinului ?!

Ete na. Se explica prin faptul ca am anumite conceptii despre viata si suficienta luciditate pentru a stii in mare ce e bine si ce e rau.

Daca Dumnezeu nu ar exista.. nu daca nu ar exista doar pentru unii dintre noi.