România
Roportal.ro

Religia va aduce moartea şi sf

Început de _Undying_, Mie 8 dec 2010 · 134 răspunsuri · 11.211 vizualizări

lynxul_negru16.913 mesaje#51
hans a scris:
Noi romanii, astazi, dupa 2000 de ani de la moartea lui Isus, suntem invatati de ortodoxie sa ne inchinam lemnului, pietrei, aurului, cadavrului...deci robi ai idolatriei primitive... :)

Si asta este ceva specific doar ortodoxiei?

Scorpionul_Rosu16.455 mesaje#55
lynxul_negru a scris:
Orice om rational ar elimina asemenea situatii de mizerie umana deoarece ele duc la instabilitatea unor zone, la raspandirea unor boli etc.

Ba nu :) Din contra, un om rational ar lasa lucrurile asa cum sunt. Un om rational i-ar lasa pe ceilalti sa se chinuie si sa dispere, in timp ce el isi consolideaza pozitia, adunand ceea ce ceilalti ar dori pentru ca apoi sa ii poata stapani servindu-se de asta. Instabilitatea Africii nu intereseaza pe nimeni. Ba chiar, in vremuri tulburi mercenarii corporatiilor isi pot face mai bine treaba.

Religia e buna, conceptele din Biblie sunt bune. Dar pentru majoritatea oamenilor sunt doar un paravan - acei oameni nu cred nici ei in Dumnezeu, sau in aroganta lor cred ca Dumnezeu ii va ierta pentru orice, iar daca nu ii va ierta atunci sa se duca dracu'. Oamenii sunt pragmatici, Dumnezeu nu iti da bani, nu iti da mancare, nu te scoate afara din casa, nu-ti obtine promovarea la munca... Asa ca Dumnezeu ramane doar o vorba lipsita de insemnatate pentru multi.

Ceea ce e ok, corporatiile se bucura de turmele de oi proaste.

Editat Joi 9 dec 2010 11:53

Hypathia2.203 mesaje#56
catelusulschiop a scris:
Religiozitatea pentru mine este incadrata in categoria "gandire magica". Gandirea magica este in contrast cu stiinta.

Este in contrast cu stiinta, dar nu este in contrast cu nevoia omului de a continua sa existe vesnic. Pentru ca in om exista un mare conflict intre dorinta de a exista pentru totdeauna si constientizarea mortii. Oamenii se apara de moarte prin credinta. Prin religie, transformam moartea in ceva pozitiv: trecerea dincolo, reintalnirea cu cei dragi etc. Prin religie am disociat inconstient sentimentul de teroare ce insoteste ideea de moarte.

Ce e mai important? Sa traiesti linistit si frumos intr-o iluzie sau sa ramai angoasat in lipsa unui sistem de credinta? Bineinteles ca exista si alte metode de a face fata angoasei de moarte, in afara de religie (facand copii care sa iti poarte mai departe samanta, facand sex compulsiv, scriind carti, opere care sa dainuiasca vesnic etc).

catelusulschiop9.256 mesaje#57
Hypathia a scris:
Ce e mai important? Sa traiesti linistit si frumos intr-o iluzie sau sa ramai angoasat in lipsa unui sistem de credinta? Bineinteles ca exista si alte metode de a face fata angoasei de moarte, in afara de religie (facand copii care sa iti poarte mai departe samanta, facand sex compulsiv, scriind carti, opere care sa dainuiasca vesnic etc).

Din punctul meu de vedere linistea iluziei vs. angoasa necredintei este o falsa dihotomie.

Mai intai... linistea presupusa de acceptarea paradisului de dupa moarte este o iluzie. Nu prea am vazut impacarea pe care aceasta liniste ar presupune-o in prea multe pesoane aflate pe patul de moarte. Mai toti trageau cat puteau de mult de viata ca un peste scos din apa ce ia guri disperate de aer in speranta ca poate e apa.

De asemenea, nici angoasa necredintei nu-i chiar atat de des intalnita. Sunt multi care o au, nu neg lucrul asta.. dar multi au gasit o modalitate de a face fata.

Eu unul prefer sa ma focalizez pe prezent, sa ma bucur de acest sir de ACUM-uri ce mi-a fost dat si sa am o atitudine de curiozitate in fata mortii. Curiozitate aceasta s-a cimentat dupa ce am vazut Bab-Aziz. Uite povestea ce a declansat-o:

- Hassan... Te-am asteptat.

- Tu ma asteptai?

- Pentru a fi martor la moartea mea.

- De ce eu? Imi este atat de frica de moarte!

- Tocmai de aceea.

- Daca pruncului din intunericul pantecului mamei sale i s-ar spune:

"Afara este o lume cu lumina, cu munti inalti, cu mari intinse, cu campii valurite, cu gradini frumoase inflorite, cu parauri, cu cer plin de stele si cu un soare arzator...si tu, in fata acestor minuni, ramai inchis in acest intuneric..." Cum pruncul nenascut, nu cunoaste aceste minuni, nu ar crede nimic.

Ca si noi, cand suntem in fata mortii. De aceea ne este teama.

- Dar nu poate fi lumina in moarte, pentru ca reprezinta sfarsitul tuturor lucrurilor.

- Cum poate fi moartea sfarsitul a ceva ce nu are inceput? Hassan, fiul meu, nu fi trist in noaptea nuntii mele.

- Noaptea nuntii tale?

- Da. nunta mea cu eternitatea.

Black velvet7.765 mesaje#58
lynxul_negru a scris:
Si asta este ceva specific doar ortodoxiei?

Inchinarea este specifica tuturor religiilor teiste. Daca pentru unii este sfant simbolul mortii (crucea) pe care a fost omorat Isus, pentru altii, poate, ca sunt sfinte cuiele care l-au pironit pe acea cruce... Imbarligata-i mintea umana si uneori fara logica.

catelusulschiop a scris:
Religiozitatea pentru mine este incadrata in categoria "gandire magica". Gandirea magica este in contrast cu stiinta.

Depinde la ce fel de magie te referi. Daca te referi la magia creata de religiosi, care au corcit ritualuri religioase cu superstitii si traditii, pentru a inlatura magia autentica, atunci sunt de acord cu tine! Astia au pus si craciunul peste saturnalii, doar ca sa scape de ele, pentru ca altfel nu puteau... ce importanta avea ca Isus nu s-a nascut in decembrie...

Daca te referi la gandirea magica autentica, atunci n-am cum sa te aprob, deoarece aceea este o gandire stiintifica! Uite aici un exemplu de gandire magica autentica, bineinteles adaptata cunostiintelor din zilele noastre. Magii din vechime gandeau la fel, diferit era doar nivelul de cunoastere.

Hypathia2.203 mesaje#59
catelusulschiop a scris:
Din punctul meu de vedere linistea iluziei vs. angoasa necredintei este o falsa dihotomie.

Mai intai... linistea presupusa de acceptarea paradisului de dupa moarte este o iluzie. Nu prea am vazut impacarea pe care aceasta liniste ar presupune-o in prea multe pesoane aflate pe patul de moarte. Mai toti trageau cat puteau de mult de viata ca un peste scos din apa ce ia guri disperate de aer in speranta ca poate e apa.

dihotomia era iluzie vs moarte si ceea ce genereaza ea, angoasa mortii.

Ai vazut multe persoane aflate pe patul de moarte? Poate cei pe care i-ai vazut nu erau crestini sau aveau pacate pe constiinta care ii impiedicau sa treaca mai departe.

faina povestea din Bab-Aziz.

← Înapoi la Religie si spiritualitate