Sari la conținut
Forum Roportal
GeoFiloRo

De ce orice credinta este urmata de

Evaluează acest topic

Postări Recomandate

Ai cumva impresia ca-l poate opri cineva pe om sa faca tot ce-i trece prin cap?

Calauza, revin cu raspuns, acum tre' sa fug.

 

Nu-ti face probleme de mine, raspunsul e binevenit oricand exista timp pentru asta...

Si tind sa-ti cam dau dreptate, din experienta, numai acelasi om se poate autoconstrange pe sine sa faca sau nu anumite lucruri care-i trec prin cap, poate sa-i spuna oricine orice ca daca asa vrea tot cum il taie capul o sa faca. Insa aici nu se includ si constrangerile fortate exterioare (spre exemplu, daca s-ar fi anuntat politia la timp legat de exorcizarea respectiva, nu s-ar mai fi ajuns unde s-a ajuns, caci preotul ar fi fost privat de libertate si pus in imposibilitatea de a mai face ceva). Deci ideea este ca trebuie lucrat la mentalitatea oamenilor cu privire la anumite lucruri, inclusiv pe taramul religiei. Cum am mai spus, si sunt sigura de asta: in urmatorii 50 de ani maxim, religiile care nu se adapteaza si nu evolueaza (nu din punct de vedere al ideilor de credinta ci din punct de vedere al explicatiilor, dogmelor, practicilor religioase, regulilor interne si adevarului tinut sub lacat de catre anumiti oameni, etc. vor avea din ce in ce mai putini adepti si forta de transformare, vor deveni neroditoare). Spre exemplu: biserica crestin ortodoxa ar trebui sa nu permita prin regulament efectuarea de asemenea practici (gen exorcizare, etc.) fara prezenta unui doctor si al unui politist (sau macar doctor). Sau, nu le mai spui oamenilor la predica cat de intoleranti sa fie cu altii de alta religie / practica, dar le spui sa-si iubeasca mai mult aproapele si sa fie mai ingaduitori unii cu altii, etc. - orice fiinta care gaseste, spre exemplu, iubire si intelegere neconditionata intr-un sistem / persoana, se va duce acolo tot timpul, ca un fluture atras de lumina...

 

Ca sa nu uit: precizez ca asta e doar parerea mea!

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Acceptarea existentei indoielii este esentiala pentru noi, deoarece omul este imperfect. Si cand spun imperfectiune ma refer la legatura dintre om si planul in care se afla sufletul sau, Dumnezeu si iubirea ce o cautam prin credinta.

Exprimarea aceasta paradoxala "crede ca nu se indoieste" tradusa in "nu se prea indoieste ca nu se indoieste" reiese dintr-un interes strain de interogatia primara si de aceea spun ca dorinta de a contesta orice fara a intelege intai nu este sanatoasa pentru o conversatie fructuoasa.

Si ca sa lamuresc problema in care multi se indoiesc in legatura cu credinta lor: eu cred ca interpreteaza credinta si din planul material, credinta demonstrata, si aici stim ca nu putem fi perfecti.

Chiar daca propagam ideea ca noi trebuie sa transcedem in planul dumnezeirii tot mai avem o datorie de facut aici, in viata noastra vremelnica si nevolnica.

Editat de Hardberg
  • Upvote 2

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
eu cred ca interpreteaza credinta si din planul material, credinta demonstrata, si aici stim ca nu putem fi perfecti.

 

Daca eu cred in Odin si stiu ca cred in El si pot chiar demonstra ca cred in El, inseamna ca sunt perfect in credinta mea?

  • Upvote 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum

×