Indrumarea fiicei de 19 ani

[Anonim Reader 0]

Am o intrebare. Care-i problema ca a facut dragoste? (ironic fiind, va reamintesc ca a aparut pe lume in urma unei "partide de amor").

Daca afla tatal ei ca a facut dragoste se va intampla ce? O s-o inchida in camera? O sa-i angajeze bodyguard? O sa-i puna centura de castitate? I don't think so... Iar daca voi, parintii, dati dovada de intelegere veti avea numai de castigat.

Acum este momentul cel mai bun sa-i capatati si mai mult increderea. Din moment ce dvs, ca mama, v-a spus ca si-a inceput viata sexuala inseamna ca a avut incredere. Daca reuseste si tatal sa-i castige aceasta incredere, o discutie serioasa legata de facultate ar putea s-o convinga sa aleaga o facultate din orasul natal. Care ar fi cea mai buna abordare? Sa luati amandoi copii la o discutie despre sex si sa vorbiti cu ei cat se poate de deschis.

 

Oricum, nu cred ca are rost sa va simtiti vinovata in vreun fel. E normal ca persoanele de sex feminin dintr-o familie sa ascunda anumite lucruri tatilor, iar cand vine vb de sex, tatii deja sunt ... almost gone crazy ...

 

Dupa parerea mea, calitatile unui om nu se masoara dupa facultatea facuta sau dupa job-ul parintilor (indiferent ca acestia sunt capsunari sau parlamentari). Banuiesc ca respectivul baiat, din moment ce ati fost de acord ca fiica dvs. sa doarma la el, v-a captat in vreun fel increderea, iar acum sa veniti cu argumente de genul nu are facultate, sau maica-sa pleaca in italia la munca ... nu mai tin in fata fetei (daca nu erati de acord puteati spune de la inceput). Puteti sa va convingeti fiica sa faca o facultate in orasul natal motivand prin usurinta cu care-si va gasi un loc de munca, nicidecum ca facultatea aia e sub nivelul ei. (poate sa raspunda: cu atat mai bine, o termin si mai usor).

 

Parerea mea este ca ar trebui sa-i arati ca o sustineti indiferent ce decizie va lua (chiar daca nu sunteti convinsi ca e cea mai buna decizie). fata trebuie sa stie ca in parinti, indiferent ce boacana face, va gasi sprijin neconditionat. Sa vedeti atunci ce comunicare va fi intre parti.

 

Cum ati reactiona daca ati afla ca e insarcinata? Banuiesc ca v-a trecut de multe ori prin minte aceasta intrebare, dar ati alungat-o destul de repede. (cred ca cea mai faina reactie pe care o poate avea un parinte la auzul acestei vesti am vazut-o in filmul Juno.)

 

Weekend placut in continuare

[marinaru 133]

In primul rand este foarte important ca fiica ta sa nu se simta obligata sa aleaga intre cariera si iubire

 

Cariera la 19 ani ? :crazy: Fata nici macar nu stie ce vrea sa faca in viata...

[sarazin79 69]

asta e subiectiv

si din punctul meu de vedere, tot subiectiv, ar cam trebui sa stie

altfel statul ar trebui sa ridice varsta majoratului, cea care decide intrarea deplina in drepturi si asumarea tuturor obligatiilor( rsponsabilitatilor) ce decurg din ele, nu crezi?

[*fulgdenea* 54]

Bineinteles ca ea trebuie sa fie foarte informata, insa ceea ce trebuie sa decida trebuie sa fie inima si nu mintea, pentru ca mintea este de genul feminin, si mai inseala din cand in cand :crazy: .

Parerea mea :roll:

valeu! haios rau daca asa gandesti!

poate ii spune inima sa plece si ea in Italia ca e romantica

[Chryso 0]

Cariera la 19 ani ? :crazy: Fata nici macar nu stie ce vrea sa faca in viata...

cariera incepe odata cu intrarea in facultate, si ma indoiesc ca nu stie ce vrea. Hai sa nu ne dam cu presupusul. La 19 ani este o femeie in toata regula, nu are nevoie ca parintii sa o monitorizeze si sa ii spuna ce sa faca, are si ea judecata :roll:

 

valeu! haios rau daca asa gandesti!

poate ii spune inima sa plece si ea in Italia ca e romantica

poate nu ar fi o idee atat de rea :yes:

[Dingo25 8]

poate nu ar fi o idee atat de rea :crazy:

 

Intradevar, e mai bine ca ea sa mearga in Italia si sa se angajeze ca femeie de servici sau sa stearga la fund un pensionar, decat sa faca o facultate si sa isi faca o cariera in adevaratul sens al cuvantului. Oricum, ea are 19 ani, e majora si poate sa ia singura decizii. Si daca deciziile care le ia sunt gresite atunci macar poate sa se consoleze cu faptul ca nu e singura persoana care si-a distrus viata si si-a ratat cariera luand decizii proaste.

[Stu' 13013]

Hmm. E oarecum complicata situatia ta. Dar nu dispera.

Cred ca ar trebui sa discuti cu fiica ta, si desi ii promiti sa o sustii in tot ce alege sa fac (in definitiv e viata ei, nu a ta)..ai si tu dreptul sa iti spui parerea de mama. Faptul ca are 19 ani pana acum, dar a fost antrenata pentru inca 3 4 ani de faculatate cel putin ca sa isi atinga potentialul maxim.. nu inseamna ca e in stare sa isi ia singura viata in piept de pe acum. Are inca nevoei de sprijinul vostru financiar si moral, precum si al unui colectiv demn de capacitatile sale. Daca el o iubeste, o va astepta si ba mai mult- ar trebui sa o incurajeze sa isi atinga potentialul maxim, nu doar cel banal. Si normal, intr-un oras banal cu universitati de capacitati nrmale..foarte greu (dac nu imposibil) sa iti gasesti locul, cand ai un potential mai ridicat. Si oricum el va pleca la mama lu iin Italia de fiecare datacand va fi chemat. Deci el asculat de sfaturile parintilor lui si na...inca singur in Ro nu isi poate castiga painea..de ce ar fi mai putin intelegator cu ea, care in fond, se afla in aceeasi situatie cu el.

Adu-i aminte de asemenea ca la fel cum din cand in cand se poate vedea cu el in orasul lui natal, la fel de bien se poate vedea cu el si facand naveta in weekenduri (cu banii o veti ajuta voi pt asta, daca va merge in continuare bine si la facultae ca si pana acum).

 

Trateaza-ti copila cu respect si vorbeste cu ea ca si cu un adult in devenire. Lumea si viata asa o vor lua de acum inainte. Si ea trebuie sa fie foaret constienta de asta!

Aminteste-i ca este mandria vostra si indiferent ca ar fi sau nu copilul vostru, ati ramane la aceeasi parere. Ca deocamdata, acum e varsta in care poate sa isi puna la punct un fundament profesional.

 

De asemenea, explicati-i ca viata asta e plina de surprize : despartiri, accidente grave, boli, divorturi, moarte...si daca pest ecativa ani viata ii va desparti si ea nu va fi foarte bien pe picioarele ei (ca nu a urmat niste studii serioase si o faculatte cu renume care sa ii usureze angajarea la un post cat de cat bun)..ce se va face?

In viata , mai presus de toate...trebuie sa te asiguri ca esti TU singur pe picioarele tale..indiferent de ceilalti din jurul tau...asa e cel mai sanatos si asa vorbeste experienta istoriei umane. Aceasta iti ofera libertatea pe care o cer toti adolescentii cu indarjire..asta, si faptul ca dovedesti ca esti in sfarsit capabil sa iti asumi responsabilitate fata de tine, mai presus de tot.

 

Da-i eventual 1 2 carti despre subiectul 'Adult in devenire'..si discuta atat parinetste, cat si prieteneste cu ea.

 

Succes!

Editat Ianuarie 31, 2010 de stupid_me

[Chryso 0]

Intradevar, e mai bine ca ea sa mearga in Italia si sa se angajeze ca femeie de servici sau sa stearga la fund un pensionar, decat sa faca o facultate si sa isi faca o cariera in adevaratul sens al cuvantului. Oricum, ea are 19 ani, e majora si poate sa ia singura decizii. Si daca deciziile care le ia sunt gresite atunci macar poate sa se consoleze cu faptul ca nu e singura persoana care si-a distrus viata si si-a ratat cariera luand decizii proaste.

aaaa de cand viata=cariera ? :crazy: sunt multe posibilitati ce se pot manifesta daca ajunge in italia, poate ii va fi bine, poate va fi fericita.... Pana la urma ce conteaza? O cariera impecabila sau fericirea? Poate le va avea pe amandoua, cariera si fericire... Viata nu este facuta din munca si banalitatea vietii... Uita-te la sihastrii aia care stau in munte toata viata . fara cariera si sunt cei mai fericiti oameni de pe pamant....asta nu da de gandit?

Imaginea e doar pt fraieri :roll:

Editat Ianuarie 31, 2010 de Chryso

[Bonduela 1]

Va multumesc din suflet pentru interes si pentru sfaturi.Este o perioada mai dificila ,noi locuim intr-un orasel de provincie,mentalitatea este asa cum este si nu vreau sa greseasca nici ea,nici noi.Este singurul nostru copil si pentru ea am muncit pana acum.Are potential si n-as vrea sa si-l piarda dintr-o prostie. De aceea am si publicat acest,,strigat de ajutor,, gandind ca oameni din alte zone ale tarii ,cu viziuni mai largi ma pot ajuta cu un sfat ca eu la randul meu sa-mi ajut copilul si implicit familia.

Va multumesc!

[Chryso 0]

Va multumesc din suflet pentru interes si pentru sfaturi.Este o perioada mai dificila ,noi locuim intr-un orasel de provincie,mentalitatea este asa cum este si nu vreau sa greseasca nici ea,nici noi.Este singurul nostru copil si pentru ea am muncit pana acum.Are potential si n-as vrea sa si-l piarda dintr-o prostie. De aceea am si publicat acest,,strigat de ajutor,, gandind ca oameni din alte zone ale tarii ,cu viziuni mai largi ma pot ajuta cu un sfat ca eu la randul meu sa-mi ajut copilul si implicit familia.

Va multumesc!

Fata ta este o fata isteata din cate zici, cel mai bine este sa o intrebi pe ea direct ce si-ar dori. Ii pui in fata optiunile si ii zici sa aleaga ceea ce simte, crede ca este mai bine pentru ea. Nu incerca sa ii impui ceva pentru ca asta ar crea o tensiune in relatia mama-fiica, relatie foarte importanta pt tine si pt ea. Ea trebuie sa simta ca in tine gaseste o prietena si nu un sef care ii face ordine in viata. Dupa cum am zis, este majora, este o femeie in toata regula, tu ii poti da cel mult un sfat...restul il decide ea. Crede-ma ca nu ai vrea sa te faci vinovata de nefericirea fetitei tale, mai ales ca este centrul universului vostru :crazy: