Zen`sei a scris:Octav : parerea mea e ca trebuie sa studiem textele metafizice intai , pentru ca apoi sa realizam un rationament eficient si coerent in dotarea stalpilor :flowers: cu componentele si atributele umane .
............
Deci: orice exista pe lumea asta < sau poate si pe celelalte 
> are ca baza si esenta Spiritul . De la regnul mineral pana la cel uman si mai sus . De la energie pana la materie , spiritul este cel care sustine totul... fiind "distribuit" in cantitati mai mici sau mai mari , in functie de complexitatea organismului sau mecanismului care "exista" .
Iti multumesc, Zen'sei pentru luuunga expunere. :) Apreciez la justa sa valoare atat efortul depus cat si volumul de informatie pe care ni l-ai pus la dispozitie...
Pe unele din ideile tale le impartasesc si eu, pe altele nu.
Spre exemplu ceea ce spui mai sus despre Spirit, despre acel spirit care exista in toate, eu il percep ca fiind 'biblioteca de legi si informatii posibile', dupa care legile ordonatoare din Univers, alcatuiesc tot ce este facut deja si tot ceea ce urmeaza sa fie.
Spre exemplu, chiar daca nu ar mai exista nimeni in univers inafara de noi, si daca am face referire la o perioada de dinaintea chiar a aparitiei planetei noastre, notiunea matematica de cerc exista, insa doar ca si posibilitate.
Faptul ca 'exista' ca si posibilitate, duce cu gandul la existenta acelei 'biblioteci de legi si informatii posibile'. Pentru ca daca cercul nu ar fi 'trecut' acolo, nu ar exista nici macar ca si posibilitate.
La fel cum, si daca am disparea noi, observatorii cercului, el ramane ca ceva ce nu este doar posibil, ca posibilitate, ci ca ceva care a si existat candva...
Puiul de vultur pleaca din cuib de indata ce poate sa zboare, in loc sa stea acolo, 'atarnand' in locul in care s-a nascut pentru restul zilelor, asa cum ar fi normal.
Dar el nu!
El zboara - fara sa-l invete nimeni cum - isi alege un pom, isi construieste un cuib - desi nu a vazut cum a fost facut al sau, cuibul existand deja inca de pe vremea cand era un simplu ou...- unde se va imperechea cu o femela si va duce ciclul acesta mai departe. Stim ca totul se petrece din instinct, insa cum sa-ti explici prin doar teoria evolutiei speciilor aceste virtuti din mintea unei biete pasari in varsta de cateva luni?...
Totul insa este 'trecut' in 'biblioteca de legi si informatii posibile', si totul se desfasoara comform cu cele hotarate de acestea.
Trebuie sa existe si o evolutie a informatiilor, desfasurata in paralel cu cea a evolutiei speciilor, iar aceste informatii trebuie ca se probaga din individ in individ, prin gene. Cata vreme puiul de vultur nu a beneficiat de scoala parintilor lui.
Si paianjenului, trupul ii fabrica firul de matase si instinctul il tese.
Toate aceste comportamente exista fiind 'scrise' atat in genele fiecarei fiinte, dar si mai ales, in 'biblioteca de legi si informatii posibile'.
Atat de simplu denumita Spiritul Universului...
Zen`sei a scris:Toate animalele, printre care si omul, incep sa isi dezvolte softuri dupa ce intra in jocul vietii. Ne mai invata cineva , ne mai invatam siguri , mai mostenim din genetica corpului... si imediat nu mai suntem doar spirite "goale" ci producem un suflet holografic , cu care ne indentificam inaintand in varsta. Un centru al dorintelor, gandurilor si emotiilor.... un punct de reper fals !
Aici se gaseste poate cel mai tulburator aspect al naturii fiintei umane.
Un secret teribil...
Zen'sei, ai vazut cum reactioneaza orice animal cazut in apa adanca?
Chiar daca nu a vazut in viata sa apa decat in vasul de baut...
Fie el soarece, pisica, caine, iepure, tigru, urs, gazela, vaca, cal, elefant, rinocer, bizon, leu, ren, leopard, samd...
Zen`sei a scris:
Somnul fara vise e <paradoxal > cea mai lucida stare de constiinta!
Zen'sei, oriunde te vei uita, pe net sau in lecturi de specialitate, vei gasi parerea unanima a specialistilor ca de visat se viseaza doar foarte putin din timpul in care dormim.
Acest lucru eu il neg vehement, si poftesc pe oricine doreste sa afle cum stau lucrurile cu adevarat, sa faca un mic test: sa fie atent sa observe daca visa sau nu in momentul in care se trezeste (in orice moment s-ar trezi, fie ca a sunt ceasul, fie ca nevoile fiziologice il trezesc ptr a merge la baie, fie trezit accidental de zgomote sau alte evenimente, fie el somn de noapte sau de dupaamiaza).
Personal mi-am format acest obicei de vreo 6 ani de zile, de cand am ridicat aceasta problema intr-o carte la care lucram.
Si iti spun fara ezitare, ca absolut niciodata nu am constatat lipsa visului.
De fapt, constiinta de sine nu adoarme niciodata: esti tot tu, acelasi inca din copilarie, care din realitate te trezesti in vis.
De multe ori somnul te 'rateaza' si tresari realizand ca visai, trezindu-te. Ei spun ca visul apare dupa ceva timp bun de la momentul adormirii, contrazicandu-se astfel.
Cand te scoli noapte cu nevoia de a merge la toaleta, visezi ca tot cauti un loc unde sa-ti faci nevoile. Deci visai.
Cand te trezesti brusc, de asemenea te gaseai in mijlocul unui vis, dar daca nu esti atent la ce se intampla, mintea isi indreapta brusc atentia spre cauza (pericol?) zgomotului ce a provocat trezirea brusca.
Convingerea mea este deci ca pe intreaga durata a vietii, constiinta de sine nu se intrerupe din constienta nici pentru o singura clipa!
iar aceasta convingere, contravine din start intregii teorii expuse de tine...
Zen`sei a scris:Concluzia mea e ca jocul logicii si ratiunii cu stalpii aia doi poate duce la ideii interesante , dar e cam greu de gasit adevarul asa . Lipsesc niste elemente profunde importante... care exista exact in starea de nimic... de liniste anterioara invatarii si programarii lor < chiar si numai de catre ei insasi > . Le lipseste lumina spirituala , scanteia care sa construiasca/proiecteze softul lor <personalitatea/sufletul > .
Dar atunci nu s-ar mai numi doi stalpi :flowers: ... ci s-ar numi, tesut viu, viata!
Eu stau la dispozitie oricui doreste sa continuam micul experiment propus.
Altfel nu vom putea intelege aceste notiuni...
Zen`sei a scris:Daca facem o scurta analiza pornind de la starea de veghe, vedem ca sistemul nostru nervos, datorita activitatii zilnice devine atit de obosit, incit nu mai poate mentine alertetea si starea sa. El trece in alta stare de constiinta. Citva timp experimentam aceasta schimbare a alertetei, impreuna cu schimbarea starii constiintei, ca torpoarea sau somnolenta si, in final, adormim.
Ti-ai pus vreodata intrebarea de ce dormim?
Ce anume atat de important se intampla in timpul somnului incat dormim o treime din existenta?
Ce se intampla de mintea oboseste?
Si ce se petrece in timpul somnului astfel incat dimineata mintea este iarasi dornica de experienta inca a unei zile?
dar cate 3-4 tot fac si la ei marea majoritate).