Furie

Hypathia a scris:

si mesajul care e? :)

Am citit-o si eu prin 1995, e inutila pentru cei inconstienti si bolnavi. Dupa ce devii constient de patologie, atunci multe carti merita citite, printre care si aceea. A citit-o si maicamea, tot degeaba.

Hypathia a scris:

myth busted!

dar daca esti o lada de fructe tratate cu etilena pt coacere artificiala?

Unele fructe chiar produc in cantitati mari etilena.

Ca gaz inodor si incolor se poate acumula in incaperile inchise de depozitare a fructelor sau daca ele sunt plasate in pungi de hartie. O concentratie de etilena mai mare de 3% in aer este exploziva.

Daca arunci un chibrit peste o lada de fructe tratate cu etilena si care s-a acumulat, chiar va sari in aer. :)

Ai vazut vre o femeie sa putreazesca de vie?

haym herman a scris:

Ai vazut vre o femeie sa putreazesca de vie?

Fara sa constientizeze asta? Da.

SeqenenreTao a scris:

Fara sa constientizeze asta? Da.

Nu sint un cunoscator in materie de femei ,dar ma indoiesc,totusi.

Hypathia a scris:

nu cred ca a da doua palme celui care e deja nervos o sa rezolve situatia, pt ca nu va duce decat la escaladarea conflictului...

Omul furios are gresita impresie irationala(adica emotionala) ca eu trebuie sa il ascult exteriorizandu-si furia prin isterie. Daca nu am nimic de pierdut, devin agresiv fata de el si ii trece, se duce sa fie furios in alta parte, adaugandu-ma pe lista lucrurile pentru care este frustrat. Agresivitatea se manifesta prin indreptarea de spate, incruntare, latirea umerilor, aplecarea capului in fata (pozitia clasica de intimidare-atac a omului), schimbarea tonului vocii, dintr-unul calm, intr-unul perforant si comunicarea limitata la sarcasm. Nu mai am de multa vreme rabdare sa suport furiile altora, nici ei nu le suporta pe ale mele, deci nu datorez nimic.

Pentru a preveni furiile astea, omul ar trebui sa fie calm in mai toate situatiile si sa elimine din mediul ambiant ceea ce ii strica starea de calm (de obicei e vorba de zgomot si, mai ales, de alte persoane), pana ce ii trece starea. D-aia ziceam ca daca am draci pe mine, ma duc si ma ascund pana imi trec.

Kosmotro a scris:

Sa spunem ca seful tau e nervos pe tine, te mustruluieste. Ce faci, ii dai 2 palme peste ochi?

Dar daca se enerveaza pe tine un cocalar cu masina tunata, pentru ca nu mergi destul de repede pe zebra?

Ii dai doua palme peste ochi? El poate scoate pistolul, sau levierul. N-ai nicio garantie ca se va calma intr-adevar.

Daca se enerveaza prietena ta pe tine?

Daca ii dai 2 palme peste ochi risti sa te lase (in ziua de azi femeile nu mai indura asa ceva de la barbati, oferta e prea mare pe piata, si isi schimba barbatul ft. usor).

Daca ii dai 2 palme copilului tau, sub scuza ca "il calmeaza", el se poate simti foarte ranit, si se poate indeparta afectiv de tine. Nu stiu daca intelege el la varsta lui RATIONALIZARILE parintelui pentru ceea ce ramane in esenta un gest de forta, de agresivitate.

Daca se enerveaza mama sau tata? Nu o sa inteleaga ca le-ai vrut "binele", ca sunt "isterici", ci vor veni jigniti cu citatul biblic "Cinsteste-ti parintii ca sa iti fie bine pe pamant", samd.

Ma gandesc ca furiosul ar putea sa se controleze mai bine daca ar aprofunda niste tehnici de negociere (in cazul conflictului cu altii) - pentru ca si-ar da seama ca aceste tehnici de negociere ii pot reda controlul pierdut asupra situatiei, ii pot da AVANTAJE pozitionale.

Ar putea metamorfoza furia (care e generata printre altele de neadmiterea pierderii controlului) in control prin aplicarea tehnicilor de negociere.

Daca nu e vorba de conflict cu altii, ci de enervare pe situatii, obiecte, ar putea practica tehnici de recastigare a controlului (ancorare emotionala, relaxare).

Si tu, si Hypathia, si Apodonos considerati probabil ca furia este ceva rational si controlabil. Ceea ce nu este. Discutiile despre tehnici de autocontrol si negociere and so on eu zic din realitate ca sunt basme. Mai zic ca daca ai timpul, rabdarea si disponibilitatea, poti sa il faci pe furios sa lucreze alaturi de tine printr-o metoda simpla de manipulare: injura si tu ce injura el, daca cumva are ceva impotriva ta, pacaleste-l cum ca ar avea dreptate iar tu te vei schimba(el cauta eliberare instanta, asa ca pe moment va aprecia orice gogoasa ii vinzi), dup-aia devine tovarasul tau(temporar). Daca nu ai timpul si disponibilitatea, nici vreun avantaj din a negocia ceva cu un furios, il strivesti ca pe un gandac (ii dai un raspuns emotional ce il depaseste pe al sau, astfel memoria sa animala - aia cu emotiile, tine minte ori sa lase furiile la o parte in general, ori sa te evite cand are draci pe el). In materie de sef, e simplu - zici ca el si faci ca tine. In materie de cocalar - aia scot pistoale la stirile de la ora 5, astept cu interes sa scoata cineva pistolul la mine, prietena(care este femeie, deci copil mic) este lasata in pace sa ii treaca dracii, la fel si copilul mic. La ei dracii vin si trec de la sine. Daca se enerveaza parintii, iti gasesti brusc o ocupatie urgenta si parasesti incinta (de parinti mai ai nevoie, ca ei cat traiesc te vor mai ajuta, plus ca daca te-au crescut, bine sau rau e alta problema, merita un minim de apreciere ca nu te-au lasat sa te creasca orfelinatul). Doua palme peste ochi este o metafora, dar in cazuri radicale se poate lua ad literam. Un om agresat uita instant ce nu ii convenea si din nefu-mode trece in defense-mode si atunci gandeste lucid, chiar daca initial o sa te injure ca l-ai palmuit. Mai este solutia ca omul, daca altfel nu se poate, sa ia Xanax, sau Zyprexa, sau altceva, care sa il tina calm. Dar rareori un om cu probleme va recunoaste ca are probleme, ceea ce se stie oricum.

Eu aici, desi suntem la psiho, nu zic din carte, nici nu stiu ce zice cartea in situatiile astea, dar zic din viata reala. Toti oamenii sunt oameni, therefore sistemul lor emotional functioneaza similar, fiind mai sensibili sau mai putin sensibili la anumite emotii pe care le declansezi prin actiuni. E o forma de manipulare.

Scorpionul_Rosu a scris:

"Si tu, si Hypathia, si Apodonos considerati probabil ca furia este ceva rational si controlabil. Ceea ce nu este."

Nu am zis nicaieri ca furia e ceva RATIONAL. Si nici H. sau A. nu au zis. Tu zici asta, tu zici ca noi zicem.

Atentie la definirea termenilor.

Spui ca noi spunem ceva, apoi spui ca acel ceva e gresit. Normal ca e gresit, faza e doar ca tu ai zis aia, nu noi.

"Discutiile despre tehnici de autocontrol si negociere and so on eu zic din realitate ca sunt basme."

Nu sunt basme, dovada tehnicile de anger management, workshopurile si grupurile de terapie axate pe asta, care au clienti, dovada ca chiar functioneaza.

Si chiar tu zici mai sus ca ele exista: "Pentru a preveni furiile astea, omul ar trebui sa fie calm in mai toate situatiile si sa elimine din mediul ambiant ceea ce ii strica starea de calm"

"Daca nu ai timpul si disponibilitatea, nici vreun avantaj din a negocia ceva cu un furios, il strivesti ca pe un gandac"

Exprimarile astea sunt problematice.

Sa spunem ca intra un novice pe forum si citeste despre furie. Ia de la tine fazele cu "il strivesti ca pe un gandac", "doua palme peste ochi", si merge sa isi rezolve asa problemele din viata. El nu intelege ca e metafora. Exprimarea e prea plastica. Iar tu nu avertizezi ca e o exprimare metaforica.

Ai putea evita exprimarile astea ambigue.

"(ii dai un raspuns emotional ce il depaseste pe al sau)"

Nu e sigur ca va se va calma si te va evita pe viitor, sau va evita sa se enerveze cu tine in viitor.

In schimb e o cale cu mari riscuri de escaladare a conflictului.

Sau "strivesti ca pe un gandac" numai pe cel ce il vezi ca e mai slab ca tine?

Asa fac lasii.

"In materie de sef, e simplu - zici ca el si faci ca tine."

Nu stiu ce sefi ai tu, dar sefii monitorizeaza daca intr-adevar faci ce au spus ei.

Nu cred ca sunt asa de incuiati incat sa uite de la mana la gura ce ti-au zis sa faci.

"In materie de cocalar - aia scot pistoale la stirile de la ora 5, astept cu interes sa scoata cineva pistolul la mine."

Magazinul de arme din orasul meu extrem de LINISTIT nu da faliment pe vreme de criza.

Oamenii vor sa se protejeze. Iar micii traficanti, contrabandistii, smecherii cu pretentii, cei ce au lucrat in afara si au bani pentru etalarea statutului, si ei se aprovizioneaza, din surse legale sau mai putin legale.

Nu toti ajung la stirile la ora 5. Gogaie a ajuns intamplator, pentru ca a avariat masini beat. Daca nu facea asta, n-ai fi stiut ca are pistol. Daca te-ar fi injurat pe strada si l-ai fi vazut ce beat manga e, plus ca avea mutra de inofensiv, ti=ai fi zis: "pot sa-i dau 2 palme peste ochi in siguranta". Atunci Gogaie ar fi scos pistolul - compensarea lui. Si tu te-ai fi trezit cu un cocalar cu pistol caruia tocmai i-ai sters ochii cu 2 palme. Asta inseamna sa nu evaluezi situatia corect din timp.

Iar ca Gogaie sunt multi, doar ca nu-i stii tu, caci sunt mai precauti decat el, nu flutura pistolul pe strada.

"prietena(care este femeie, deci copil mic)"

Asta e gandirea lui Zorba Grecul. Am mai intalnit-o la patriarhali, machisti.

Femeia vrea si ea astazi parteneriat egal, vrea sa o tratezi ca pe o persoana cu drepturi depline.

Ca se alinta ea ca un copil cateodata, asta e farmecul ei.

Dar azi au auzit toate de emancipare. Nu mai poti sa le tratezi ca pe niste copii prostuti, care nu stiu ce zic si ce fac. Vrea recunoastere. Vrea acceptare, vrea sa fie tratata ca o persoana matura. Vrea sa se simta egala. Si daca o tratezi ca pe o persoana matura, deci scoti din ea potentialul de maturizare la maxim, atunci se va maturiza, in cazul in care era nitel imatura.

Daca e deja femeie maturizata, iar tu o tratezi ca pe un copil mic, nici nu va sta cu tine din start.

"la copilul mic. dracii vin si trec de la sine"

Ok, asta e deja altceva decat "xaanx sau 2 palme". E o viziune de toleranta, intelegere, acceptare, incercare de a aprofunda lumea interioara a copilului, de a gandi situatia in interesul lui nu al tau.

"Daca se enerveaza parintii, iti gasesti brusc o ocupatie urgenta si parasesti incinta (de parinti mai ai nevoie, ca ei cat traiesc te vor mai ajuta, plus ca daca te-au crescut, bine sau rau e alta problema, merita un minim de apreciere ca nu te-au lasat sa te creasca orfelinatul)."

Si aici merg tehnicile de negociere si comunicare, de anger management. Intre nervi si plecarea de la fatza locului exista inca multe cai de abordare a conflictului.

"Doua palme peste ochi este o metafora, dar in cazuri radicale se poate lua ad literam. Un om agresat uita instant ce nu ii convenea si din nefu-mode trece in defense-mode si atunci gandeste lucid, chiar daca initial o sa te injure ca l-ai palmuit."

Ideea ca nervii vin de la nefu-mode, adica lipsa unei vieti sexuale implinite, e corecta in unele cazuri, dar nu in toate. Nu e o regula.

Tu ai aplicat vreodata regula asta cu palmele, iar apoi persoana sa isi revina si sa inteleaga ca ai facut ok? Da exemple.

Mai e ceva care ma intriga. "Xanax sau 2 palme" asta e exact viziunea rigida a parintilor mei. Daca e copilul hiperactiv si sare prin casa, sigur e defect la cap, hai sa-l sedam cu o pastila, si l-am reglat.

Daca n-am pastila la indemana, ii sterg 2 palme, caci e mai la indemana, si e mai ieftin.

Ce sa ma intereseze pe mine sa aflu DE CE face copilul crize de nervi? Ce sa imi bat eu capul ca sa aflu ce e in capsorul lui? E mai distractiv sa vad cum i se clatina capsorul de la stanga la dreapta si invers, cum ii vin lacrimi in ochi, cum se inroseste de teama, furie, neputinta, amaraciune, rusine, confuzie.

Te citez: "il strivesti ca pe un gandac (ii dai un raspuns emotional ce il depaseste pe al sau, astfel memoria sa animala - aia cu emotiile, tine minte ori sa lase furiile la o parte in general, ori sa te evite cand are draci pe el)"

Exact asa gandesc parintii mei. Asta e psihologia lor populara, psihologia lor invatata la lopata si sucitor. Si asa gandesc o multime de parinti cu educatie patriarhala, machista, rigida, depasita, care aplica si ei pe copiii lor principiul "FORTA SA FIE CU MINE!"

Intrebarea mea e: Scorpionule, dupa atatia ani pe forumul asta, unde s=a dezbatut educatia neagra pana la saturatie, unde au fost date exemple clare de copii care au fost astfel "controlati" si au ajuns rau, tu tot mai crezi ca "xanax sau 2 palme peste ochi" rezolva ceva?

Tu asa vrei sa iti cresti copiii?

Scorpionul_Rosu a scris:

Doua palme peste ochi este o metafora

o metafora pentru ce?

Scorpionul_Rosu a scris:

Si tu, si Hypathia, si Apodonos considerati probabil ca furia este ceva rational si controlabil.

Daca se enerveaza parintii, iti gasesti brusc o ocupatie urgenta si parasesti incinta (de parinti mai ai nevoie, ca ei cat traiesc te vor mai ajuta, plus ca daca te-au crescut, bine sau rau e alta problema, merita un minim de apreciere ca nu te-au lasat sa te creasca orfelinatul).

1. Eu m-am referit la "furie" ca raspuns la agresiunea cuiva, nu ca initiator de crize.

2. Cred ca as fi fost mult mai fericita la orfelinat. De altfel, in scoala primara toti de acolo stiau ca sunt adoptata ( asa le spusesm pentru ca eram convinsa de asta, avand in vedere comportamentul parintilor fata de mine) . In clasa a 3-a a aflat mama de asta si a cazut pe ganduri vreo 5 minute dupa care si-a revenit si a zis ca-s un copil taaare ciudat. Daca n-as fi semanat fizic atat de mult cu rudele lui taica-miu si acum as fi fost convinsa ca-s adoptata.

3. Sunt cazuri in care se aplica ce ai zis tu. Iti dau un exemplu : am ramas blocata in lift intr-un bloc de firme si s-a rupt si unul din cabluri, adica stateam cu cabina usor inclinata. Eram sapte persoane in lift. O femeie a inceput isteriile " O sa muriiim, o sa muriim, aaaaa, aaaa, nu vreau sa mor" . I-au zis mai multi oameni : femeie, calmeaza-te, ca nu murim. Chiar cand ma pregateam sa-i dau o palma , o alta fata de langa mine ii da doua palme si femeia se calmeaza instantaneu. Asta e exemplu de isterie, Kosmotro se refera la altceva.

Kosmotro, trebuie sa intelegi ca am foarte putina rabdare cu oamenii cu care nu am vreo nevoie de vreun fel sa am rabdare. Seful, prietena, copilul si parintii, plus prietenii sunt oamenii cu care este nevoie sa am rabdare. Dar cu restul nu este nevoie. Devreme ce problemele lor nu provin de la mine, nu vad de ce sa se reverse asupra mea. Credeam insa ca asta reiese din postarile mele.

Pentru mine crizele unei persoane reprezinta agresiune neprovocata, pe care, cum ziceam, daca nu e neaparat necesar, nu-s obligat sa o tolerez.

In decursul postarii tale te contrazici de vreo cateva ori si dezbati persoana mea, nu numai ideile mele, asta fiind o problema mai veche. Tu nu poti dezbate ideile si sa lasi persoanele in pace ? Posibilele probleme pe care le ai tu insuti nu sunt cauzate de mine. Te rog sa te abtii de la a dezbate a mea persoana si sa ramanem la ideile acestui topic.

Hypathia - am spus in alta postare - o metafora pentru o actiune care face ca un om sa treaca din nefu-mode in defense-mode. Uneori poate fi luata ad-literam.

Apodonos, eu ma rafer la initiatorii de crize. Legat de parinti... nu stiu daca era mai bine la orfelinat, e discutabil. Nu sunt de specialitate, dar poate ar fi o ide sa deschizi un topic si sa intrebi, cineva cu mai multe cunostinte poate te-ar lumina. Exemplul este excelent. Dar oamenii daca eu le spun ceva de violenta, s-ar putea gandi cata bataie luau cand erau mici.

Scorpionul_Rosu a scris:

"Kosmotro, trebuie sa intelegi ca am foarte putina rabdare cu oamenii cu care nu am vreo nevoie de vreun fel sa am rabdare. Seful, prietena, copilul si parintii, plus prietenii sunt oamenii cu care este nevoie sa am rabdare. Dar cu restul nu este nevoie."

De aici inteleg asa: daca e vorba de persoane care conteaza, ai rabdare.

Daca e vorba de oameni care nu conteaza pentru tine, si ii vezi ca ei au nervi, sari la bataie si le tragi palme (desi ei nu te-au lovit).

Asta e agresiune din partea ta. Indiferent ca rationalizezi si te ascunzi dupa scuza "e spre binele lui ca l-am lovit, el e de fapt cel dezechilibrat, nu eu sunt cel care nu ma pot controla".

Nu ai tu de unde sa stii daca acea persoana se poate calma cu palme. In primul rand, ai diagnosticat-o gresit ca "isterica". In al doilea rand, isteria nu se trateaza cu palme. Nu ai de unde sa stii ca metoda va functiona in fiecare caz (barbati, femei, copii, batrani).

In al treilea rand, eu te-am tot chestionat: care sunt cazurile in care stii tu sigur ca nervii cuiva se calmeaza cu palme? Ai tu exemple din viata ta cotidiana? Sau ai vazut concret la altii?

"In decursul postarii tale te contrazici de vreo cateva ori si dezbati persoana mea, nu numai ideile mele, asta fiind o problema mai veche. Tu nu poti dezbate ideile si sa lasi persoanele in pace ?"

Tu vii si spui: solutia la crizele de nervi ale cuiva sunt palmele. Scurt pe doi. In toate cazurile.

Normal ca eu vin si te intreb: chiar in toate cazurile?

Tu recunosti ca nu in toate cazurile.

Iar eu te chestionez: daca spui ca in unele cazuri solutia sunt palmele, da exemple de cazuri in care tu ai aplicat aceasta solutie si a mers.

Pentru ca nu ai dreptul sa dai solutii universale, aplicabile de oricine, cata vreme in practica nu sunt dovedite ca functionale.

Pana acum nu ai dat exemplu de cazuri in care ai reusit sa calmezi persoane cu palme.

Dezbat aceasta solutie data de tine, incercand sa vad cum o aplici tu in viata ta.

Tu intelegi de aici ca am ceva cu persoana ta. Nu am nimic.

"Posibilele probleme pe care le ai tu insuti nu sunt cauzate de mine. Te rog sa te abtii de la a dezbate a mea persoana si sa ramanem la ideile acestui topic."

Sunt ontopic. Sa-ti mai explic ce ma intriga: daca tu ai o gandire de tipul "totul sau nimic", adica "xanax sau palme", atunci ma intreb cum vei reactiona cand copilul tau te va solicita nervos.

Un copil la varsta de 1,5-3 ani e foarte demanding (solicitant pe toate planurile). Are o energie debordanta. Sare, rupe, tipa, se crizeaza, isi cere drepturile cu lacrimi, urlete, se impune, trage de fata de masa, varsa benzina pe el si cauta chibrite, se tavaleste pe jos, vine cu intrebari nesfarsite, nu poate sa se exprime tare coerent inca, nu poti sa te intelegi cu el 100%.

Ei bine, exact aici e momentul critic in care parintele e tentat sa rezolve problema cu "doua palme", pentru "il calmeaza", "nimeni n-a murit din asta", "asa am fost calmat si eu", "e spre binele lui", "copilul e mic, are draci, nu pricepe", "trebuie controlat de mic", si alte rationalizari.

Daca apuci sa aplici cateva corectii de genul asta, e greu sa te mai opresti.

Daca intelegi momentul critic si alegi sa te impui in fatza copilului prin explicarea a ceea ce face nepotrivit, dar cu empatie, avand in acelasi timp autoritate personala, dar si intelegere pentru universul in formare al copilului, atunci acest copil e salvat. Va avea parte de o educatie corecta.

Daca nu, e pacat de el sa se chinuiasca.

Eu te intreb, pentru ca nu mi-ai raspuns: daca tu ai acum acesta gandire alb-negru de tip "xanax sau palme", cum iti vei creste copiii?

Cum vei face in momentul critic diferenta intre educatia alba si cea prin forta, cand gandirea ta in acest moment este structurata de dihotomia "xanax sau palme"?