România
Roportal.ro

Anxietate

Început de flori de camp, Joi 10 nov 2005 · 1.612 răspunsuri · 334.689 vizualizări

the listener10.691 mesaje#961

Anatomia fiecarei probleme a vietii

1emotii------- durere

-------pierdere ....... ambele duc la STRESS ---------------Problema

2.intelectual ........ educatie lipsa

........lipsa experientei....ambele duc la RESPINGERE ............Problema

3.decizii.........constiinta lipsa

........intuitie lipsa ..........ambele duc la la "senzatia de a fi prins in ceva(fara iesire).........problema

toate cele de mai sus ataca "identitatea personala........

ginditi-va toti la aceste lucruri si daca aveti intrebari le discutam :bye:

multa iubire

iosafat2.071 mesaje#962
elandi a scris:
Glumesti, nu? Cred ca nivelul de constienta a multor lideri politici este aproape de nivelul de coma terminala. :bye:

Ma gandeam la liderii din lumea libera, din occident, pentru ca pe aia de pe alte planete nu-i cunsc, iar pe astia de la noi

Editat Dum 4 nov 2007 09:31

brolin191 mesaje#963

Stillchild, ce ce ai descris tu in frumoasa ta poveste nu arata deloc ca ai avea vocabularul sarac, sau probleme de comunicare , poate nu poti vorbi fata in fata cu cineva aceste probleme, insa poti s ale scrii, drept dovada mai traiesti atat fizic cat si mental, daca poti asa frumos sa descrii starile tale, nu vad de ce nu ai avea memoria buna doar poate esti prea preocupata d estarea ta si totul se rezuma la a analiza starile tale.

Sa stii ca si eu ma simt in afara societatii, nu ma mai intalnesc cu prietenii, imi e teama sa merg undeva, sa vorbesc cu cineva, la servici sunt incordat si ma chinui efectiv, acasa nici nu mai stiu c esa fac, cateodata cad in depresie si vad totul in negru, ma simt oribil, stau la masa si deodata simt ca mi s eface rau, si efectiv ma blochez si astept s avad ce mi se intampla, sau cel mai deranjant lucru este senzatia aceea de cap greu de ametit si senzatia aceea de vedere aproximativa!

Nu mai pot fi eu asa cum am fost, sunt plin de incertitudini si neincredere privind propriile mele forte, simt ca am ceva in mine o forta necunoscuta care ma trage in jos, simt ca miscarile mele sunt mai lente, parca am plumb in picioare!

Nici nu mai stiu ce sa cred, ce am si mai ales ce a determinat aceasta stare!Totusi as vrea sa scap de aceste stari, ma macina cumplit si sufar enorm si eu, nemaiputand avea o viata normala, nu ma pot apuca de o treaba , pentru ca imi planific ceva sa fac, ma apuc si deodata ma napadesc fel d efel d esimturi care ma fac sa ma simt rau si incapabil, incep sa simt ameteala, picioare obosite, senzatia d erau, ca nu mai vad bine, ca mi se intuneca campul vizual, ca o sa lesin, asa nu se poate face treaba!

Incerc sa ies afara sa merg, reusesc dar a ajuns sa fie motiv de bucurie la 30 de ani daca am mers cat de cat bine de undeva pana undeva, sa daca reusesc sa stau la cinema la un film, sport nu pot sa fac pentru ca imi e teama de consecinte.

Stau si ma gandesc unde duce starea asta, totul mi s epare intunecat, traiesc in lumea mea si asta nu este bine, ma izolez si ma consum incet incet!

Medicamente nu iau, doar homeopate si ceaiuri, nu stiu ce s amai iau si ce sa fac!cateodata am presiune pe ceafa , simt ca mi s estrange gatul sau am preiune pe maxilar, aveam momente cand dormeam cu maxilarul inclestat si dimineata aveam febra musculara!

Incerc sa ma uit la tv, la filme, s acitesc dar parca nu mai gasesc in nimic multumire, desi asta este cheia succesului in cazul nostru s agasesti ceva care te face fericit!Chiar daca gasesc ceva care ma bucura mereu este momentul cand se naruie totul din cauza simturilor si a starilor de rau!

Nu stiu ce sa mai zic, dar astept miracole!

Stillchild esti din Bucuresti??

iosafat a scris:
Ma gandeam la liderii din lumea libera, din occident, pentru ca pe aia de pe alte planete nu-i cunsc, iar pe astia de la noi
stillchild79 mesaje#964
brolin a scris:

Stillchild esti din Bucuresti??

Da, sunt din Bucuresti.

Uite cam toate starile tale le-am avut si eu si sunt cauzate de frica si de tensiunea continua in care te afli. Esti permanent incordat si asta duce la simtomele de care spui. Le-am avut si eu data trecuta, insa acum stiu si incerc sa ma relaxez in masura in care pot si sa ma gandesc ca nu ma omoara nimeni si ca nu mi se intampla nimic atat de grav. Apropos! ce lucrezi? In ce domeniu?

Si mai e ceva, una din problemele noastre, si a mea si a ta, este ca suntem singuri. Eu insa spre deosebire de tine, nu ma pot apropia de nimeni pentru ca simt ca nu pot ajunge la nivelul acelei persoane fiindca nu pot vorbi despre nimic, pentru ca nu inteleg lucrurile decat asa cum sunt spuse, pentru ca am senzatia ca am ramas prinsa undeva in timp si am pierdut foarte multe de atunci. Ma simt ca si cand mi-as fi pierdut memoria. Sunt probabil preocupata de starea mea atat de mult in momentul asta, insa asta mi-e felul, nefiind nimic natural in mine ma concentrez pe fiecare gest pe care il fac, pe lucrul pe care il fac, pe fiecare cuvant pe care-l spun ca sa iasa cat mai bine si sa nu se inteleaga altceva decat ceea ce spun. Cu asta e ocupat creierul meu. Si cu asta a fost ocupat intotdeauna. Si imi lipseste experienta de viata. Desi am trecut prin si eu prin probleme, nu multe e adevarat, insa nu am ramas cu nimic. De una singura nu pot sa imi formez pareri pentru ca ii consider pe toti din jurul meu mai puternici, mai invatati, mai intelepti, mai trecuti prin viata. Partea proasta ca acum nu ma mai pot concentra deloc. Ma simt ca o leguma fara viata. Simt ca nu mai am pentru ce lupta, fiindca toata lupta mea de pana acum, constat ca a fost zadarnica, tot ce am incercat sa invat a fost degeaba. N-am tinut minte mai nimic. Nici macar sa mai citesc nu mai pot. Totul mi se pare prea greu. Si o discutie cu cineva, si treburile casnice, am vazut ca totul se face cu un rost, cu un sens, cu o logica, iar eu le fac anarhic, haotic, discut fara interese, doar ca sa vad ca pot sa discut, daca fac o treaba o fac haotic, pentru ca altfel ar trebui sa ma gandesc la ce fac, la ordinea in care trebuie facut...

Si simt nevoia sa fiu permanent asistata, sau sa intreb daca ce am gandit e corect, pentru ca mi s-a dovedit ca fac niste greseli crase, iar daca in trecut am avut langa mine doi oameni de incredere care m-au sfatuit la fiecare pas si care mi-au spus cum sa procedez, m-au ajutat enorm, atat profesional cat si pe plan personal. Acum nu-i mai am la serviciu. Si sa fim seriosi... am o varsta totusi si nu cred ca mai e potrivit sa imi spuna cineva la fiecare pas cum e bine sa fac si ce sa raspund atunci cand ma gasesc singura, fara ei in anumite situatii.

freakkk472 mesaje#965

Becali a reusit sa manipuleze si sa hipnotizeze o mare parte din romani !

Poate stie psihologie si nu ne dam noi seama ! In tineretile lui de cioban cu sange aristocrat il citea pe Freud cand iesea cu oile la pascut !

Editat Dum 4 nov 2007 12:25

erena218.812 mesaje#966

e mai stii ca nu :bye: mai stii poatew intr-o viata anterioara aia a fost vreun mic freud :bye:

stillchild79 mesaje#967
the listener a scris:
Anatomia fiecarei probleme a vietii

1emotii------- durere

-------pierdere ....... ambele duc la STRESS ---------------Problema

2.intelectual ........ educatie lipsa

........lipsa experientei....ambele duc la RESPINGERE ............Problema

3.decizii.........constiinta lipsa

........intuitie lipsa ..........ambele duc la la "senzatia de a fi prins in ceva(fara iesire).........problema

toate cele de mai sus ataca "identitatea personala........

Educata am fost, insa pe o structura complet aiurea care mi-a fost data peste cap de absolut tot ce era in jurul meu, mai ales de parinti, pentru ca nu ei m-au crescut. Experienta am cat decat insa nu am ramas cu invataturi de pe urma lor. Constiinta am tocmai de aceea inecrc sa fac totul astfel incat sa nu deranjeze pe nimeni, sa nu fac rau nimanui, sa nu ranesc pe nimeni, pentru ca stiu ce inseamna consecinta actiunii altora asupra cuiva, insa vad ca in viata daca nu calci in picioare nu faci nimic. Intuitie am cat decat, insa... e prea putin, fiindca in urma ei trebuie sa vina o atitudine, o actiune iar eu aici ma blochez. Si mai rau e ca uneori intuitia ma duce in gard...

Si da, nu stiu cine sunt, parca as fi facuta dintr-un haos de trairi, simtiri, ganduri, etc.

Si sunt prinsa intr-un cerc din care nu stiu cum sa ies.

brolin191 mesaje#968

Stillchild,

crezi ca eu nu mi-am pierdut busola, incerc sa vaslesc in vartejul vietii cotidiene, fac curat desi dupa aia ma simt cam naspa, ma doare si spatele, sunt si mai instabil, dar ce sa fac acum????

Si eu am probleme in legatura cu stabilirea clara a prioritatilor si a telurilor de viata, nu stiu incotro ma indrept care este drumul corect, eu am avut o copilarie buna si cred fericita insa in adolescenta am avut o perioada groaznica cand a murit tatal meu, eu aveam 17 ani si tocmai perioada cand ai nevoie d ecineva puternic langa tine care sa iti calauzeasca pasii in perioada cea mai importanta a vietii si anume a formarii unui viitor!

Am ramas fara acest sprijin si cred ca de acolo s-a rupt putin filmul in viata, poate mi-am stabilit niste prioritati si teluri nu tocmai la indemana mea, poate mi-am pierdut putin si credinta si crezul in dreptate si corectitudine!

Aveam sufletul amar si plin de regrete, as am mers mai departe si asta mi-a afectat viata si judecata, chiar si in momentele astea nu cred ca apreciez corect lucrurile indferent ce boala am sau nu am, cred ca nu am psihicul suficient de puternic si cred nu l-am avut niciodata!Tot ce am reusit in viata in mare parte am reusit singur pe pielea mea, dar mereu mi-a lipsit un psihic puternic care sa ma ajute si mai mult in cea ce fac!!!

Acum in aceste momente sunt ff dezolat, si sufar, am ganduri negre si nu vad luminita , poate cu un psihic si moral mai bun ar fi mai usor.

Dar totusi ma framanta eventualitatea unei boli, fac sport si dupa aceea vad ca tensiunea mea scade, cea ce cred este anormal, si asta ma sperie, ma simt mai mereu ''matol'' si nesigur, obosesc picioarele repede si simt ca ma afund in pamant!

Unde sa ma mai duc sa vada ce naiba e cu mine, ca din ce in ce mai mult cred ca nu e numai pe fond nervos!!cateodata ma sperii rau si mi s strange stomacul, sau ''umbla'' fluurasi in stomac care nu sunt deloc niste senzatii d wplacere ci de groaza!!

Stilchild daca vrei putem vb si pe mess!

stillchild79 mesaje#969
brolin a scris:
Stilchild daca vrei putem vb si pe mess!

ar fi mult mai simplu :bye:

cred ca daca te duci la profilul meu gasesti id-ul ca stiu ca l-am pus.

the listener10.691 mesaje#970
stillchild a scris:
Educata am fost, insa pe o structura complet aiurea care mi-a fost data peste cap de absolut tot ce era in jurul meu, mai ales de parinti, pentru ca nu ei m-au crescut. Experienta am cat decat insa nu am ramas cu invataturi de pe urma lor. Constiinta am tocmai de aceea inecrc sa fac totul astfel incat sa nu deranjeze pe nimeni, sa nu fac rau nimanui, sa nu ranesc pe nimeni, pentru ca stiu ce inseamna consecinta actiunii altora asupra cuiva, insa vad ca in viata daca nu calci in picioare nu faci nimic. Intuitie am cat decat, insa... e prea putin, fiindca in urma ei trebuie sa vina o atitudine, o actiune iar eu aici ma blochez. Si mai rau e ca uneori intuitia ma duce in gard...

Si da, nu stiu cine sunt, parca as fi facuta dintr-un haos de trairi, simtiri, ganduri, etc.

Si sunt prinsa intr-un cerc din care nu stiu cum sa ies.

ok

pai sa incepem cu inceputul .....in primul rind e important sa intelegi " ca exteriorul" nu il poti controla( parinti , prieteni etc).... dar interiorul tau da...... incepe prin a incerca sa vezi cine esti in sensul sa iti stabilesti ce iti place si ce nu iti place si sa spui "da" lucrurilor placute si "nu" celor care nu iti plac .......... din ce descrii se pare ca "exteriorul " intra in "tine" cind vrea si iese cind vrea ( ca e vorba de oameni , situatii, etc....)si asta produce stress ..... ai "impresia" ca ai pierdut multe si ai incredere joasa in tine ....ambele ducind la anxietate ...... asta o explicatie pe scurt ca sa intelegi ce ti se intimpla..... cum poti scapa de anxietate ? incepe in primul rind sa iti "castigi" identitatea...... sa ai " o forma" a ceea ce esti si asta o poti face prin "decizii" ...deciziile sunt de doua feluri ...unele distructive (gindire de victima- regrete , teama etc) care alimenteaza din nou starea de "pierdere" - anxietate si se formeaza un ciclu(pierdere - anxietate - decizie distructiva-pierdere etc---OBISNUINTA ) si altele constructive in care intervine curajul si care incet incet creste increderea in sine iar anxietatea scade in intensitate....... anxietatea arde "energie" degeaba...... deci parerea mea e sa iei o foaie de hartie si sa scrii lucrurile care iti plac pe o coloana si cele care nu iti plac poe alta coloana..... asta inseamna sa stii cine esti concret ..... la ce lucruri sa spui nu si la care sa spui da..... e primul pas....... :bye:

multa iubire

← Înapoi la Psihologie