doar daca nu ti-o induci tu ...ca vad ca o faci bine ...eu am crezut ca sufar de inima ...atacurile erau ca un ...preinfart ...trebuie sa incetezi de a-ti mai pune diagnostice ...daca medicii nu-ti pun inseamna ca nu ai nimic ...si ...crede si tu asta ...
Anxietate
Început de flori de camp, Joi 10 nov 2005 · 1.612 răspunsuri · 334.689 vizualizări
Laura1985 a scris:Uite vreo 2 saptamani m-am simtit binisor pot sa spun, dar uite am fost plecat undeva departe, am venit acasa cu o durere de cap napraznica si iarasi ma simt nasol, debusolat si cu mii de simptome pe cap!!Brolin, am vazut ca nu ai mai postat de ceva vreme, cum te mai simti? Sper ca mult mai bine.
estpoint a scris:Da mai, sunt pe muntele Venus singur!!!!Nu mai, am fost acasa cu masina si cu nevasta-mea si frate m-am simtit bine ok cum vrei sa zic, dar am venit inapoi in Bucuresti cu o durere de cap de imi exploda, si am avut un atac d epanica, vedeam in ceata, mi se inmuiau genunchi, tremuram, si simteam ca lesin!Apoi iar au inceput senzatiile de ameteala, cred de la oboseala plus ca iar ma simt debusolat si fara speranta!!!DECI CAM ATAT DESPRE ECAPADA MEA CU O GACICA LA MUNTE!!Sincer starea asta in care simt d eparca nu mai am viata in mine si fara speranta pt viitor ma innebuneste, sincer am cateodata senzatia ca nu mai exista nicio cale de scapare!Ofer eu bioenergie online , 100 ron sedinta , maxim 10 pacienti odata :Dnu te certa cu Elandi , chiar stie ce zice , prietenii stiu de ce .... :good:Brolin , ma bagi la ganduri , tu ti-ai revenit si esti cu vreo tipa la munte fara noi ?
matt_87 a scris:Sal Mat,Vad ca esti nou pe forum si ai aceeasi problema ca noi.Situatia este neplacuta si senzatiile traite si mai si, eu de exemplu patesc la fel ca tine cand stau la coada la supermarket sau ma duc undeva unde trebuie sa stau sau sa astept, ma apuca senzatii de tangaj si stare de rau.Cateodata simt ca nu ma mai pot controla si ca o iau razna si am simturi ff ciudate, sincer si eu ma gandesc la ce este mai rau si mereu sunt deprimat cand ma simt rau, simt ca totul se termina ca nu mai sunt ca inainte un om capabil, si din pacate asta asa este deoarece am scazut mult in randament.Merg la psiholog si incerc sa imi revin ca sa fiu si eu om, poate nu cel dinainte pt ca poate tocmai de aici mi s etrage dar un om care sa se poata bucura de viata si nu s agaseasca mereu ceva rau in orice!Astazi nu m-am simtit ff bine si mi-a readus multe simptome nasoale pe care am reusit s ale potolesc cca 2 saptamani, dar o durere de cap si oboseala m-au doborat!Nu dezarma, ne trebuie vointa si un tel clar in viata asa putem reusii!!!!Mai scrie-ne!!!sper ca va exista si pentru mine ziua in care voi reusi sa pasesc in lume si sper ca e doar anxietate ceea ce am si nu alta boala psihica mai grava.
matt_87 a scris:sper ca e doar anxietate ceea ce am si nu alta boala psihica mai grava.
Daca aveai o boala psihica mai grava isi dadea seama psihiatrul si daca nu iti spunea tie cred ca anunta cumva un membru al familiei, cred eu. Si mie mi-era frica sa nu fi innebunit, in mare parte datorita senzatiilor de irealitate pe care le aveam. Am citit intr-o carte de medicina ca senzatia asta apare datorita faptului ca toti receptorii nervosi sunt invadati cu impulsuri nervoase cauzate de panica si din cauza asta raspund un pic mai incet la stimulii externi. Eu o numeam senzatie de "defazare". Am intrebat-o si pe psiholoaga daca am innebunit si mi-a raspuns ca atata timp cat am luciditatea sa ma intreb lucrul asta e limpede ca nu am innebunit.
Brolin si eu aveam si inca mai am dureri de cap. Dupa ameteli sunt cele mai enervante simptome.
red2shoes a scris:doar daca nu ti-o induci tu ...ca vad ca o faci bine ...eu am crezut ca sufar de inima ...
si anxietatea mea de sanatate se refera in mare parte tot la bolile de inima
Salut Brolin, imi pare rau ca simptomele au revenit, dar faptul ca te-ai simtit bine 2 saptamani ne demonstreaza ca se poate si bine
. Si eu cand ies din Bucuresti ma simt ceva mai bine.
Vreau sa dau si eu un sfat, sau mai bine zis va spun o solutie pentru relaxare care la mine functioneaza mereu > masajul !
Editat Dum 28 oct 2007 20:54
matt_87 a scris:Problemele mele mai exact sunt starea de anxietate permanenta impreuna cu atacurile de panica. Sunt tot timpul concentrat asupra felului in care ma simt din punct de vedere fizic si psihic si in felul asta imi consum energia si nu mai pot avea alte activitati. Agorafobia si ipohondria sunt probleme adiacente starii de anxietate. Am senzatia mereu ca ce-i mai rau mi se poate intampla mie, nu am incredere in mine aproape deloc, simt ca nu merit nimic din ceea ce am si asta ma face sa-mi fie frica ca voi pierede totul.
De ce boli te temi?
Ce ar fi cel mai rau dintre ce ti se poate intampla?
Putina increde ai totusi... Cum se exprima increderea asta pe care totusi o ai in tine?
Ce ai si simti ca nu meriti? Concret.
matt_87 a scris:As vrea sa aflu care este cauza pentru care mi se intampla asta, nu ma intereseaza in mod special sa scap de atacuri de panica, vreau sa aflu motivul pentru care le am.
Poate ca ai si ceva de castigat din situatia asta, oricat de ciudat ti s-ar parea acum.
matt_87 a scris:sper ca va exista si pentru mine ziua in care voi reusi sa pasesc in lume si sper ca e doar anxietate ceea ce am si nu alta boala psihica mai grava.
Ce inseamna o boala grava? Nu este destul de grav ca nu poti iesi din casa? Ca nu poti lucra?
elandi a scris:De ce boli te temi?Ce ar fi cel mai rau dintre ce ti se poate intampla?
Mi-e frica in special de bolile de inima. Nu pot spune mai exact despre ce boli de inima mi-e frica pentru ca stiu ca mai sunt si altii pe-aici care au ipohondrie si nu vreau sa le dau motive de panica.
Dintre ce mi se poate intampla cel mai rau ar fi sa mor, dar in acelasi timp mi-e frica si ca cineva apropiat sa nu pateasca ceva.
elandi a scris:Putina increde ai totusi... Cum se exprima increderea asta pe care totusi o ai in tine?
Putina incredere care o mai am in mine e datorita faptului ca inca sunt suficient de lucid incat sa-mi dau seama ca ceva nu e in regula cu mine.
elandi a scris:Ce ai si simti ca nu meriti? Concret.
O am pe prietena mea care imi este alaturi super mult. Simt ca nu o merit din cauza faptului ca am o parere proasta despre propria mea persoana, mai exact ma compar cu alti tipi si intotdeauna am impresia ca sunt inferior.
elandi a scris:Poate ca ai si ceva de castigat din situatia asta, oricat de ciudat ti s-ar parea acum.Ce inseamna o boala grava? Nu este destul de grav ca nu poti iesi din casa? Ca nu poti lucra?
Te referi la faptul ca am scuza anxietatii ori de cate ori nu fac ceva ?
O boala psihica grava de care ma tem si pe care de multe ori cred ca o am este schizofrenia.
Sigur ca este destul de grav ca nu pot iesi din casa si ca nu pot lucra, si tocmai faptul ca sunt constient de neputinta asta ma face sa fiu si mai anxios.
Anxietatea si panica iti da sentimentul ca esti inferior celorlalti tocmai din cauza ca nu poti fi la fel cum erai inainte, adica toate actiunile tale sunt limitate!este greu sa accepti ca acum in momentul asta nu poti fi tu insuti pentru ca intr-adevar nu esti, simti ca esti mai lent, mai slab, mai putin eficient, asta este cauzata de frica si de teama de propriile limite.
Tot organismul este dat peste cap, este ca un calculator virusat, care nu mai poate procesa datele cu aceeasi rapiditate ca si inainte.Trebuie eradicat virusul si dupa aceea inceputa resetarea ''calculatorului''.
Mat, totusi ar trebui sa incerci s aies incet incet, insotit de prietena ta sau de un alt membru din familie, asa o sa reusesti s a invingi teama!
Editat Lun 29 oct 2007 08:00
matt_87 a scris:O boala psihica grava de care ma tem si pe care de multe ori cred ca o am este schizofrenia.
Nu sunt psiholog, dar o persoana bolnava de schizofrenie nu se intreaba lucrul asta, tocmai pentru ca pierde contactul cu realitatea fara sa-si dea seama. Ai spus ca ai urmat un tratament, cum te-ai simtit in perioada respectiva?
brolin a scris:Multumesc pentru sfat man. Am mai iesit inostit de cineva, dar mai putin. In timpul tratamentului cu medicamente reuseam sa ies si singur.Mat, totusi ar trebui sa incerci s aies incet incet, insotit de prietena ta sau de un alt membru din familie, asa o sa reusesti s a invingi teama!
Laura1985 a scris:In timpul tratamentului comparativ cu felul in care ma simt acum era mai bine, mult mai bine. Tratamentul a durat 6 luni si cam la o luna dupa terminarea lui am avut un atac de panica si simptomele au revenit. Medicul a decis sa oprim tratamentul si eu am fost de-acord pt ca ma simteam bine si pt ca nu prea vroiam sa fiu dependent de pastile. Acum sincer, as lua din nou pastile doar ca sa ma simt mai bine, dar stiu ca nu-mi rezolva motivul sau cauza anxietatii, doar elimina niste efecte de la suprafata.Ai spus ca ai urmat un tratament, cum te-ai simtit in perioada respectiva?
matt_87 a scris:Multumesc pentru sfat man. Am mai iesit inostit de cineva, dar mai putin. In timpul tratamentului cu medicamente reuseam sa ies si singur. In timpul tratamentului comparativ cu felul in care ma simt acum era mai bine, mult mai bine. Tratamentul a durat 6 luni si cam la o luna dupa terminarea lui am avut un atac de panica si simptomele au revenit. Medicul a decis sa oprim tratamentul si eu am fost de-acord pt ca ma simteam bine si pt ca nu prea vroiam sa fiu dependent de pastile. Acum sincer, as lua din nou pastile doar ca sa ma simt mai bine, dar stiu ca nu-mi rezolva motivul sau cauza anxietatii, doar elimina niste efecte de la suprafata.
Salut,
Esti din Bucuresti?
Esential este ca s adescoperi cauzele care te-au dus in starea asta, este ff important.Medicamentele trateaza doar simptomele si nu cauza, desi cauzele sunt importante.Un psiholog sau cu ajutorul acestuia ai putea da de cauza, eu evit s aiau medicamentul desi nu stiu daca nu m-ar ajuta mai mult decat tratamentele natuiriste.Toti medicii la care am fost au spus ca ar trebui s aiau o doza redusa de Xanax timp d eo luna s avad cum este.
Stiu ca multi cred ca medicamentele fac rau, dar totusi sunt oameni care s-au vindecat si cu ajutorul acestor medicamente.
E greu de luata deciziz de a incepe tratamentul cu Xanax dar poate este necesara!

sper ca va exista si pentru mine ziua in care voi reusi sa pasesc in lume si sper ca e doar anxietate ceea ce am si nu alta boala psihica mai grava.