Început de Constantin-Dragos, Dum 15 mar 2009 · 149 răspunsuri · 19.500 vizualizări
iubirea naste iubire
pedeapsa naste frica, ceea ce nu duce la responsabilitate, ci la inchidere
iubirea nu pedepseste, raul care li se intampla celor care il fac nu este pedeapsa divina, ci consecinta fireasca a faptelor lor- vezi nesiguranta si suspiciunea hotilor...
Raffaello_Venutti a scris:sunt pentru toti indiferent de rasa, avere sau credinta....la omul care nu ii este frica de Dumnezeu crezand ca El este bun si il iarta de fiecare data cand pacatuieste se insala.
Esti incoerent.
Sau nu ai inteles ce am spus eu.
Cum sa fie cele trei elemente insirate de mine pentru toti (cum sustii tu) daca unii nu cred in ele, pentru ca astfel frica de ele sa le influenteze comportamentul?
Raffaello_Venutti a scris:sunt pentru toti indiferent de rasa, avere sau credinta....la omul care nu ii este frica de Dumnezeu crezand ca El este bun si il iarta de fiecare data cand pacatuieste se insala.
Asa e , Dumnezeu e bun, dar si drept.
Dar numai El vede si masura pocaintei din sufletul omului.
Si oricum, simtim pe pielea noastra daca ne iarta sau ne pedepseste... nu trebuie sa mintim lumea sau pe noi insine ca am gresit sau nu intr-o privinta .
Adica pt fiecare masura e alta. Cu masura cu care veti judeca , cu aceea veti fi judecati. 
Enki a scris:Cum sa fie cele trei elemente insirate de mine pentru toti (cum sustii tu) daca unii nu cred in ele, pentru ca astfel frica de ele sa le influenteze comportamentul?
Si asta poate sa fie partial adevarat.
Frica sau nu de foc ne poate influenta comportamentul, dar nu stiu cat va influenta actiunea focului asupra cuiva care nu are frica de foc, de ex un copil.
*Arcadia* a scris:Si asta poate sa fie partial adevarat.Frica sau nu de foc ne poate influenta comportamentul, dar nu stiu cat va influenta actiunea focului asupra cuiva care nu are frica de foc, de ex un copil.
Hmmm... nu prea e buna comparatia. 1. Focul este un element care actioneaza vizibil, cu efecte imediate. 2. Plus ca frica sau lipsa ei fata de acest element nu influenteaza altceva decat relatia om-foc. Nu influenteaza relatia omului cu alte persoane, adica omul sa nu faca un rau altcuiva, de frica... focului. Iar un copil care nu are frica de foc, probabil se va purta imprudent in relatia lui tot cu focul.
Pe cand celelalte spuse de mine sunt la nivel de teorie, si nu e nimeni care sa fi vazut actiunea lor in mod direct. Iar influenta lor asupra omului va fi reflectata in comportamentul lui fata de alte persoane.
Deci avem: frica de iad, pedeapsa, dumnezeu -> omul si comportamentul sau fata de alte persoane. Iar eu spuneam ca un om care face bine fara sa creada in iad si sa se teama de pedeapsa pentru fapte rele, inseamna ca face binele pentru ca asa ii dicteaza constiinta.
Enki a scris:Deci avem: frica de iad, pedeapsa, dumnezeu -> omul si comportamentul sau fata de alte persoane. Iar eu spuneam ca un om care face bine fara sa creada in iad si sa se teama de pedeapsa pentru fapte rele, inseamna ca face binele pentru ca asa ii dicteaza constiinta.
Unii se tem de iad, de pedeapsa, de dumnezeu, altii se tem de temnita, de pedeapsa, de legi.
Unii se tem de oprobiul colectivitatii in care isi duce existenta; altii se tem de viitor etc.
Cu cealalta parte sunt total de acord.
Un om care face bine sau care vrea sa faca bine sa-l faca din convingere, nu din teama.
Sa-l faca pentru ca asa simte, nu pentru a fi apreciat, laudat, aclamat etc.
Binele si raul nu sunt niste concepte absolute, ci niste puncte de vedere. Si asta se poate observa din istorie, din schimbarea conceptiilor asupra vietii si remodelarea principiilor de existenta a oamenilor.
Cu riscul de a ma avanta intr-o disputa ce tine de religie, desi nu voi ataca in nici un fel conceptul de credinta, as dori sa atrag atentia putin asupra originii moralitatii. Moralitatea nu vine din Sfanta Scriptura. Cele 10 porunci impart lumea in lucruri pe care trebuie sa le facem, si lucruri pe care nu trebuie sa le facem. Si trebuie sa recunosc ca frica de pedeapsa divina a functionat in mare masura de-a lungul istoriei, iar moralitatea oamenilor a fost intarita de invatamintele religioase. Insa oamenii nu sunt morali de la Scripturi venire. Ca dovada ca exista multe popoare care nu au texte religioase, si totusi nu fug unii dupa altii sa se omoare intre ei...
Moralitatea si conceptele de bine si rau vin din interiorul nostru.
In trecut, oamenii traiau in grupuri compacte, destul de mici. Ei erau intr-o stare de semisalbaticie, si totusi pastrau norme morale. De ce? Pentru ca oamenii erau invatati de mici copii ca sunt inconjurati de oameni pe care ii vor mai intalni cu siguranta in viata lor ulterioara. Deci era o chestiune de bun simt sa te comporti frumos fata de ei, pentru ca poate vei avea nevoie de ei mai tarziu. Sau chiar daca nu vei avea nevoie de ei, cel putin cu siguranta ii vei intalni mai tarziu in viata. Desigur, in timpurile moderne aceste situatii nu mai prezinta relevanta. Insa eu cred ca in interiorul nostru aceasta mostenire se pastreaza inca impamantenita in genele umane. Si ca acesta este motivul pentru care anumite lucruri le consideram bune, iar altele le consideram rele...
In principiu deci, cel mai
Nu toti oamenii se conduc nici nu s-au condus intotdeauna dupa principiile
bine-rau. Hunii de exemplu se conduceau dupa ceea ce pe ei ii facea sa se simta
mai bine. Nu aveau conceptul de teama fata de vreo divinitate.
Dar putem vedea ce au lasat in urma. Nimic.
Pentru Umanitate aceste concepte au fost foarte relative. De-a lungul istoriei
si-au schimbat ponderea; ceea ce li se parea bine unora li se parea rau celorlalti.
Ceea ce consideram azi orori si atrocitati indescriptibile erau considerate firesti in
alte timpuri. A ramas de legenda Vlad Tepes dar altii si mai si din timpul sau nici nu sunt
amintiti. Un tiran ( nu mai stiu care ) , era numit si Bulgarotropul a capturat in lupta
15000 de prizonieri si le-a scos tuturor ochii ( a lasat doar unul la 100 cu un singur ochi )
si dupa aceea i-a eliberat. Lumea acelor timpuri s-a scandalizat destul de putin.
6. Isus i-a zis:
Kahila a scris:Binele si raul nu sunt niste concepte absolute, ci niste puncte de vedere. Si asta se poate observa din istorie, din schimbarea conceptiilor asupra vietii si remodelarea principiilor de existenta a oamenilor.Cu riscul de a ma avanta intr-o disputa ce tine de religie, desi nu voi ataca in nici un fel conceptul de credinta, as dori sa atrag atentia putin asupra originii moralitatii. Moralitatea nu vine din Sfanta Scriptura. Cele 10 porunci impart lumea in lucruri pe care trebuie sa le facem, si lucruri pe care nu trebuie sa le facem. Si trebuie sa recunosc ca frica de pedeapsa divina a functionat in mare masura de-a lungul istoriei, iar moralitatea oamenilor a fost intarita de invatamintele religioase. Insa oamenii nu sunt morali de la Scripturi venire. Ca dovada ca exista multe popoare care nu au texte religioase, si totusi nu fug unii dupa altii sa se omoare intre ei...
Moralitatea si conceptele de bine si rau vin din interiorul nostru.
De acord intrutotul. 
In plus atit moralitatea cit si conceptele de bine si rau pot suferi schimbari pe masura evolutiei societati : in evul mediu Biserica Crestina a ucis in numele Domnului (alte culte o fac si acum!) in prezent un asemenea comportament este inadmisibil si din punctul ei de vadere.
Interesant totusi ca specia umana , ultima creatie a lui Dumnezeu , este singura care pe de-o parte ucide din placere iar pe de alta parte se ucide intre specimene ; nici-o alta specie de animal nu face asa ceva !
Cum ar fi evoluat omul in lipsa lui Dumnezeu?
Oare crestinii chiar cred ca inainte de aparitia bibliei chiar nu existau norme de morala, etica sau legi si toata omenirea l-a asteptat pe Moise cu sufletul la gura sa i se spuna ca nu e frumos sa ucida! ca nu e bine sa fure! si ca de femeia altuia nu e cinstit sa te atingi?
Eu cred ca aceste legi sunt universal valabile pt membrii unei societati oarecare, si ca omul a aflat ca nu e "frumos" sa le incalce prin simplul fapt ca le-a experimentat pe toate si a vazut ca exista si consecinte imediate, de exemplu sa fie ciomagit, sau exclus din randurile acelei societati.
Conceptele de bine si rau evolueaza si sunt relative!
Adica ce a fost bine pt inchizitie a fost rau pt "vrajitoare"... ce a fost bine pentru Crestini, a fost al dracu' de rau pt amaratii din America de Sud sau din Africa...
A fost bine ca Biblioteca din Alexandria sa fie arsa, continea idei subversive si eretice, acum pt noi e rau ca asa s-au pierdut o multime de idei si de cunostinte...
Etica ar fi existat si fara Biblie, si probabil ca am fi fost mai evoluati din punct de vedere spiritual, pt ca evolutia nu s-ar fi bazat pe teama ci pe common sense si pe ideea ca "ce tie nu-ti place altuia nu-i face"!