Pe vremea ei cand Garibaldi era celebritatea pentru care femeile mureau, nici in Italia nu era viata usoara
Sotul ei a murit in razboi, a ramas cu un copil mic. Atunci nu erau decat macelari iar o vita tanara nu se taia, decat una foarte batrana, ca restul mergea pentru armata.
Nici combustibil nu era din belsug de aceea se gatea in ore prelungite si mai multi vecini faceau impreuna sosul de pasta, pe care puteau sa-si permita. De asta a luat toata ziua si noaptea dar cand m-a invatat, ea n-a dormit deloc, dar nici in alte zine nu prea mai dormea.
Era garbovita la 45 de grade, nu se mai putea indrepta, isi punea un rucsac militaresc in spate si la primele ore al zilei la 3 dimineata, pornea in Piata Mare, ca-i aduceau de pe ferme producatorii pe care-i cunostea, niste frunze verzi si altele ce nu se mai gasea in alte parti, si aproape de seara revenea cu traista plina.
Era ziua ei de "destrabalare" nu-i trebuia transportation dar nici de oboseala nu se plangea niciodata.
Ce era curios ca pentru noi toti 6 adulti a facut acest efort intr-o craticioara de 15 cm diametrul, abia avea ceva sos acolo, pe masina de gatit cu 2 ochiuri cu gaz.
L-a facut dint-o felie subtire de carne de vita, pulpa, pe care l-a pus pe deasupra cratitei in care se caleau un pic de ceapa cu usturoi, intr-o farfurie de portelan si cu o alta farfurie l-a acoperit.
Peste o vreme era facut deja carnea, l-a luat de acolo cu toate farfuriile si cu un mic aparat de macinat l-ea zdrobit, dar erau bucatele destul de mari daca raportam la carne tocata.
Dupa o vreme l-a pus in craticioara si cu cateva picaturi de apa, acoperit cu capac, dadea in fiert, cand scadea apa, mai adauga si asta facea timp de 20 de ore, cand a luat rosiile, 2 bucati, tot asa le-a pus intre farfurii si dat prin masinuta de mana, a mai fiert si cu niste verdeturi dar foarte putine din mai multe feluri de frunzulite.
N-a iesit decat un pic de sos, si a fost amestecat cu o gramada destul de mare de paste din care ei ne puneau in farfurie si era tot ce se manca in acea familie intr-o zi.
Am slabit 10 kg in cateva zile desi nu eram deloc grasa, pierdeam hainele de pe mine, ameteam ca eu nu eram obisnuita cu o cafeluta tare de dimineta si sa astept pana la 9-10 seara sa mananc 3 linguri de paste cu aproape nimic. Purtam deja haine marime 8 din vestul europei si Elvetia.
Mai voiau sa beau si vin ... si nu le-a convenit cand am refuzat, insa cand am refuzat si un vecin care voia sa ma omoare de nervi ca el a facut personal si ma cinsteste ... toata chestiunea locala a se intelege, abia am scapat, dupa ce a judecat ce am spus, ca eu pe stomacul gol nu pot sa beau alcool, insa nu putea sa inteleaga notiunea ca "nu-mi place nici un fel de vin" doar sampania.
Nu intelegeam prea multa italiana in '77 pe vremea asta, vecina mea era cu 4 ani mai tanara ca mine, cu scoala generala la baza numai, avea nevoie de aprobarea parintilor sa se marite ca minora si s-a dus in Italia insotita de mama ei. Am organizat o zi de facut mancare ca pe la noi si au invitat toate rudele la masa la supa de gaina cu galuste de gris, ea nu stia sa faca aproape nimic, sarmale, salata de boeuf, paprikas de pui, friptura la tava la care ea poftea. Le a placut toate si erau foarte incantate ca au cunoscut si ceva din viata ei din departari.