Daca as suferi de o boala grava (cel mai bun exemplu ar fi cancerul) , copilul meu nu ar trebui sa afle. Nu as dori sa il tin in stres sau sa ma vait in fata lui ca nu mai am mult de trait. De fata cu copilul meu as vrea sa ma comport cat mai normal posibil. Desi mi se pare o tradare faptul ca i-as ascunde copilului meu un secret.
Ce nu trebuie sa spui copilului tau,NICIODATA
Început de Cupidon, Dum 21 aug 2005 · 205 răspunsuri · 40.017 vizualizări
Hera012 a scris:Daca as suferi de o boala grava (cel mai bun exemplu ar fi cancerul) , copilul meu nu ar trebui sa afle. Nu as dori sa il tin in stres sau sa ma vait in fata lui ca nu mai am mult de trait. De fata cu copilul meu as vrea sa ma comport cat mai normal posibil. Desi mi se pare o tradare faptul ca i-as ascunde copilului meu un secret.
Daca ii ascunzi fata dura a vietii nu va invata nimic din suferinta ta.
si in ziua in care vei muri , copilul va afla ca , cum si cat l'ai mintit...ca pe un soc pentru care nu l'a pregatit nimeni sau nimic...de care nu'l mai poate alina nimeni sau nimic
Fac si eu o lista cu vorbe pe care mi-as fi dorit sa nu le fi auzit de la mama:
- esti exact ca taica-tu (despre care mereu mi-a vorbit numai de rau)
- nu esti in stare de nimic
- am fost nebuna cand am hotarat sa te fac, trebuia sa fac avort
- uite cutare si cutare ce note bune au, tu de ce nu esti in stare?
- esti oaia neagra a familiei, toata lumea te vorbeste pe la spate, ai noroc ca sunt eu aici ca sa iti spun ce ei nu iti vor spune!
- la cat sunt eu de inteligenta nu stiu de ce am facut un copil batut in cap
- daca te desparti de x (un fost prieten pe care ea il placea) nu o sa se mai uite altcineva la tine si o sa ramai fata batrana
Pe langa toate astea, existau comparatiile si competitia din imaginatia ei, intre mine si cateva verisoare. Nu a existat craciun in care sa nu se roage de mine sa fiu cat mai eleganta ca sa fiu mai frumoasa decat ele, se bucura cand eram cu ceva mai presus decat oricare dintre ele si ma ocara de fiecare data cand una din ele mi-o lua inainte cu ceva. Din fericire asta nu a nascut o competitie si in mintea mea.
Jignirile cu "public" sunt cele mai dureroase si nu se uita niciodata. Si in mod cert casca distanta dintre parinte si copil
Justine_ a scris:- esti exact ca taica-tu (despre care mereu mi-a vorbit numai de rau)- nu esti in stare de nimic
- am fost nebuna cand am hotarat sa te fac, trebuia sa fac avort
- uite cutare si cutare ce note bune au, tu de ce nu esti in stare?
- esti oaia neagra a familiei, toata lumea te vorbeste pe la spate, ai noroc ca sunt eu aici ca sa iti spun ce ei nu iti vor spune!
- la cat sunt eu de inteligenta nu stiu de ce am facut un copil batut in cap
- daca te desparti de x (un fost prieten pe care ea il placea) nu o sa se mai uite altcineva la tine si o sa ramai fata batrana
ouch, am trecut si eu prin astea, si inca multe altele 
ar trebui sa fii un criminal psihologic, sa poti spune la randul tau asa ceva propriului copil.
Stiu, si sunt foarte preocupata de momentul cand voi avea copii, chiar putin speriata din punctul asta de vedere.
Am incercat sa ii explic mamei de cateva ori ce lucruri as vrea sa nu mai faca, ce ma doare. Concluzia? A spus ca psihologia = mofturi si scuze, pentru ca pun pe seama parintilor propriile esecuri! Ca ei nu au avut psihologi, si totusi au iesit normali. De mentionat ca nici unul din fratii mamei nu duce o viata normala si toti au ceva probleme la mansarda - de fapt ea este singura care nu a ajuns la un psiholog niciodata din toti fratii ei.
Justine_ a scris:Fac si eu o lista cu vorbe pe care mi-as fi dorit sa nu le fi auzit de la mama:- esti exact ca taica-tu (despre care mereu mi-a vorbit numai de rau)
- nu esti in stare de nimic
- am fost nebuna cand am hotarat sa te fac, trebuia sa fac avort
- uite cutare si cutare ce note bune au, tu de ce nu esti in stare?
- esti oaia neagra a familiei, toata lumea te vorbeste pe la spate, ai noroc ca sunt eu aici ca sa iti spun ce ei nu iti vor spune!
- la cat sunt eu de inteligenta nu stiu de ce am facut un copil batut in cap
- daca te desparti de x (un fost prieten pe care ea il placea) nu o sa se mai uite altcineva la tine si o sa ramai fata batrana
Pe langa toate astea, existau comparatiile si competitia din imaginatia ei, intre mine si cateva verisoare. Nu a existat craciun in care sa nu se roage de mine sa fiu cat mai eleganta ca sa fiu mai frumoasa decat ele, se bucura cand eram cu ceva mai presus decat oricare dintre ele si ma ocara de fiecare data cand una din ele mi-o lua inainte cu ceva. Din fericire asta nu a nascut o competitie si in mintea mea.
Jignirile cu "public" sunt cele mai dureroase si nu se uita niciodata. Si in mod cert casca distanta dintre parinte si copil
Si pe tine ce te motiveaza, daca ce spunea ea nu ?
In prezent vorbesc.
si la mine la fel, doar ca e vorba despre fratii bunicii lu mama, toti au ceva probleme cu capu. si mama crescand cu altoieli si toate cele, cu voia sau fara voia ei am fost si eu traumatizat cand am fost mic... acum mai am niste momente cand mi se suie singele la cap atunci cand face fiimea vreo traznaie, dar ma tratez
fast_motion a scris:si la mine la fel, doar ca e vorba despre fratii bunicii lu mama, toti au ceva probleme cu capu. si mama crescand cu altoieli si toate cele, cu voia sau fara voia ei am fost si eu traumatizat cand am fost mic... acum mai am niste momente cand mi se suie singele la cap atunci cand face fiimea vreo traznaie, dar ma tratez
Stii ca asta e genetica si se mosteneste .
laurent-III-rd a scris:Si pe tine ce te motiveaza, daca ce spunea ea nu ?In prezent vorbesc.
Ce spunea ea ma demotiva, si uneori (rareori) ma mai demotiveaza si in prezent, desi m-am obisnuit cu gandul ca ea este negativista si cu asta basta, si ca nu e de luat in serios ce spune.
Ma motiveaza propriile mele dorinte. Frazele pe care le-am scris mai sus numai discurs motivational nu sunt