Ce nu trebuie sa spui copilului tau,NICIODATA

nu , nici nu ar trebui sa faca studii de psihologie , doar sa invete sa fie parinti...

mama mi'a stiut toate drumurile , toate chiulurile...toate bunele si toate relele...fiindca atata incredere avea in mine , incat pe de o parte , pur si simplu ii povesteam eu singur tot ce faceam , si pe cealalta , cred ca de rusinea ( nu asta e cuvantul , dar altul nu gasesc acum ) de a'i dezamagi increderea asta aveam tot timpul grija sa gandesc un lucru de doua ori inainte sa'l fac...chit ca daca faceam un lucru intr'adevar nasol...nu'mi reprosa niciodata nimic , doar ma asculta povestindu'i si apoi ma intreba 'si acum ce ai de gand sa faci?si ce crezi ca se va intampla mai departe?'...cam asa am invatat ca faptele noastre au consecinte si noi responsabilitati...iar notiunile ca atare le'am stiut cu mult inainte de a sti definitia din dex...

si ... in viata mea , nimeni dintre ai mei nu a umblat in lucrurile mele...tin minte ca aveam in birou o trusa de desen tehnic...tatalui meu i'a fost necesara la un moment dat ...si totusi , a asteptat cateva ore bune pana am ajuns eu acasa ...desi biroul nu avea nici o incuietoare...eu doar 11 ani , iar el a trebuit sa stea pana noaptea tarziu sa'si termine ce avea de facut...

noelle , nu ai copiii , asa-i ? ;)

bine ai spus-sa invete sa fie parinti! dar asta nu se poate invata din carti , sunt lucruri pentru care nu esti pregatit (ca parinte), stii ca vor veni intrebarile, problemele specifice unei anumite varste si totusi cand vin , de multe ori nu stii ce si cum sa faci...

"noelle , nu ai copiii , asa-i ? "

;) asa de tare am dat in balarii incat crezi ca n-am copii? am un flacau (15ani)acasa si 25 de "pitici" la scoala...

sarazin79 a scris:

nu , nici nu ar trebui sa faca studii de psihologie , doar sa invete sa fie parinti...

mama mi'a stiut toate drumurile , toate chiulurile...toate bunele si toate relele...fiindca atata incredere avea in mine , incat pe de o parte , pur si simplu ii povesteam eu singur tot ce faceam , si pe cealalta , cred ca de rusinea ( nu asta e cuvantul , dar altul nu gasesc acum ) de a'i dezamagi increderea asta aveam tot timpul grija sa gandesc un lucru de doua ori inainte sa'l fac...chit ca daca faceam un lucru intr'adevar nasol...nu'mi reprosa niciodata nimic , doar ma asculta povestindu'i si apoi ma intreba 'si acum ce ai de gand sa faci?si ce crezi ca se va intampla mai departe?'...cam asa am invatat ca faptele noastre au consecinte si noi responsabilitati...iar notiunile ca atare le'am stiut cu mult inainte de a sti definitia din dex...

si ... in viata mea , nimeni dintre ai mei nu a umblat in lucrurile mele...tin minte ca aveam in birou o trusa de desen tehnic...tatalui meu i'a fost necesara la un moment dat ...si totusi , a asteptat cateva ore bune pana am ajuns eu acasa ...desi biroul nu avea nici o incuietoare...eu doar 11 ani , iar el a trebuit sa stea pana noaptea tarziu sa'si termine ce avea de facut...

noelle , nu ai copiii , asa-i ?

ce nervi aveam pana sa citesc postul asta. multumesc!

noelle a scris:

bine ai spus-sa invete sa fie parinti! dar asta nu se poate invata din carti , sunt lucruri pentru care nu esti pregatit (ca parinte), stii ca vor veni intrebarile, problemele specifice unei anumite varste si totusi cand vin , de multe ori nu stii ce si cum sa faci...

"noelle , nu ai copiii , asa-i ? "

asa de tare am dat in balarii incat crezi ca n-am copii? am un flacau (15ani)acasa si 25 de "pitici" la scoala...

cer scuze...posibil sa fi interpretat eu altfel decat ai vrut tu sa exprimi prin faptul ca pe tu vei fi mereu alaturi de realizarile copilului, stiindu'i fiecare pas....

...la genul ca mama imi simtea fiecare stare, dar nu ma intreba pana in momentul in care nu eram eu capabil sau dispus sa vorbesc...si , intr-o vreme am aflat ca refuza sa asculte unele 'rapoarte'pe care unii , din cand in cand , necunoscand'o , au incercat sa i le prezinte despre mine...in viziunea ei...era sinonim umblatului in biroul meu...

...sintem diferiti...privim acelasi lucru si il vedem divers...

Pe langa punctele de inceput cred ca nu trebuie sa spui ca:e prost,idiot,etc;ca suferi din cauza lui;ca el e vinovat pentru......

Trebuie sa se discute cu ei si sa li se dea explicatii si argumente,nu judecati si pusi la zid,mai ales cand sunt mici si nu inteleg nimica din ce se intampla in jurul lor.

me and just me a scris:

Pe langa punctele de inceput cred ca nu trebuie sa spui ca:e prost,idiot,etc;ca suferi din cauza lui;ca el e vinovat pentru......

Trebuie sa se discute cu ei si sa li se dea explicatii si argumente,nu judecati si pusi la zid,mai ales cand sunt mici si nu inteleg nimica din ce se intampla in jurul lor.

Wow! Vrei sa fii mama copilului meu?

On: In primul rand nu trebuie sa ne revarsam frustrarile noastre din copilarie asupra lor... si mai ales nu e nevoie sa ne impunem mereu autoritatea in fata lor. Asa ceva poate avea repercursiuni f grave, caci daca acel copil gaseste o clipa de libertate, dincolo de regimul impus de parinti, va fi dispus sa incerce tot ce i s-a interzis si chiar mai mult...

sau , din contra...sa inchida toate portile posibile ale lumii...am cunoscut si asta...

Cupidon a scris:

1. Daca nu te opresti, plec si te las aici!

2. Ar trebui sa iti fie rusine!

3. Nu ne-am dorit niciodata sa te avem!

4. Tu esti cauza divortului nostru!

5. De ce nu poti fi si tu ca fratele/sora ta?

6. Lasa-ma sa fac eu asta pentru tine

7. Pentru ca am zis eu, de aia!

3 si 4 sunt de exagerate in special 3

eu am crescut cu restu si consider ca sunt educat....si generatia mea la fel(fata de generatia curenta)...restu o sa ajunga niste idioti care habar n-au de respect fata de un om mai mare.....dak nu sunt aplicate copilul v-a asculta de el, de prieteni, ...conteaza si la varsta la care sunt aplicate vorbele....

El`luchador a scris:

3 si 4 sunt de exagerate in special 3

eu am crescut cu restu si consider ca sunt educat....si generatia mea la fel(fata de generatia curenta)...restu o sa ajunga niste idioti care habar n-au de respect fata de un om mai mare.....dak nu sunt aplicate copilul v-a asculta de el, de prieteni, ...conteaza si la varsta la care sunt aplicate vorbele....

Trebuie sa impui si respect.Insa se poate prin alte metode,nu prin jigniri sau refulari!Una ar fi :sa fi constant in ceea ce spui.Nu acuma sa zici ceva si dupa 2 minute sa te invarti .Asta se poate si fara sa jignesti!

uite la ala ce bine invata, nu ca tine

uite la aia ce sanatos mananca, nu ca tine , de parca nu parintii te hranesc

uite la aia ce cuminte e, nu ca tine, nah, cine ti-a facut educatia?