Povesti,povestiri,glume crestine,orientale si de pretutindeni.

Cum a facut Dumnezeu mamele

Cand Dumnezeu le creea pe mame, s-a surprins lucrand in plus in cea de-a sasea zi. In acel moment a aparut un inger si l-a intrebat:

"Doamne, nu crezi ca pui prea multe la lucrarea aceasta?"

"Dar tu nu ai vazut de cate are nevoie? Trebuie sa fie perfect lavabila, dar nu poate fi din plastic, sa aiba 180 de parti mobile...toate inlocuibile; sa aiba o poala care sa dispara atunci cand se ridica in picioare, sa aiba un sarut capabil sa vindece orice, de la un picior rupt la o deziluzie din dragoste si bineinteles, sa aiba trei randuri de maini."

"Trei randuri de maini? zise ingerul. Sub nici o forma..."

Nu mainile imi creeaza probleme, ci mai degraba cele trei randuri de ochi pe care trebuie sa le aiba. O pereche de ochi care sa vada prin usa inchisa atinci cand intreaba -Ce faceti acolo copii?-, ea deja sa stie. A doua pereche sa fie la ceafa ca sa vada ce nu vrea, dar ce trebuie sa stie. Si bineinteles, cei normali cu care sa vada copilul nazdravan si sa-i spuna din priviri -Inteleg si te iubesc.- Sunt atat de aproape de a crea ceva asemanator mie...Hmmm... I-am facut si un dispozitiv ca sa se poata vindeca singura cand este bolnava, sa poata hrani o familie de sase persoane din doar o jumatate de kilogram de carne si sa poata avea si un copil de trei ani in grija."

"Mi se pare un model delicat Doamne..."

"E foarte rezistenta, gandeste si mai mult decat atat, are intuitie..."

Ingerul atinse obrazul mamei: "Aici e o scapare Doamne..."

"Nu e o scapare, e o lacrima..."

"Pentru ce?"

"Pentru a exprima bucuria, tristetea, durerea, deceptia, singuratatea si mandria...Totusi, nu am pus-o Eu acolo...

Sa mori ca un inger

Intr-o seara , am iesit cu mai multe surori pe strazi pentru a mai salva cativa oameni sarmani. Printre ei era o femeie doborata aproape cu totul de boala si saracie. Le-am spus surorilor : " Aveti grija de ceilalti. Eu ma voi ingriji de aceasta femeie."

Am facut pentru ea tot ceea ce a putut sa faca dragostea mea. Am asezat-o in pat si am vazut cum un zambet frumos ii lumina fata. Mi-a strans mana si mi-a spus numai doua cuvinte : " Iti multumesc". Apoi si-a inchis ochii.

Asezata langa trupul ei , nu m-am putut stapani sa nu ma intreb :" Ce as fi spus daca as fi fost in locul ei ?" Raspunsul meu era foarte simplu. I-as fi zis ca imi este foame , ca sunt pe moarte , ca imi este frig. I-as fi spus care parte a corpului ma doare sau m-as fi plans in alte feluri. Ea mi-a dat insa mult mai mult.

Ea mi-a daruit dragostea ei recunoscatoare. Si a murit cu un zambet pe fata.

O poveste de Maica Tereza

LOGICA SPIRITULUI

Un ucenic si-a intrebat odata maestrul Zen : " Poti sa ne spui ce este logica inalta , spirituala , despre care ne-ai vorbit atat de des , spunandu-ne ca trebuie sa o intelegem pentru a putea pasi pe calea spirituala ? "

Maestrul a zambit : " Bine.Va voi explica printr-un exemplu concret .Doi oameni cad printr-un cos de fum intr-un camin murdar .Unul ramane curat, dar celalalt este manjit de cenusa .Care dintre ei se duce sa se spele ?"

"Cel murdar de cenusa , desigur ", a raspuns unul din ucenici.

"Din contra " , a zis maestrul , "cel care ramane curat se duce sa se curete , intrucat il vede pe celalalt murdar si crede ca este si el la fel. In schimb, cel acoperit de cenusa gandeste ca el este curat , pentru ca asa il vede pe partenerul sau."

"Sa spunem ca cei doi oameni cad din nou prin cos ", a continuat maestrul. "Cine va merge sa se spele de aceasta data ?"

"Cel curat" , a exclamat un ucenic.

"Din contra" , a zis maestrul ."Va merge sa se curete omul murdar de cenusa. Intrucat el a inteles acum de ce celalalt s-a dus sa se curete si s-a intors apoi constatand ca este curat. "

"Ei bine, sa zicem ca cei doi cad a treia oara prin cos.Cine se va duce sa se curete de asta data ?"

"Cu aceasta ocazie, va pleca se spele oamul murdar , fara indoiala !" , a raspuns unul dintre ucenici , cu mandrie.

"Din contra" , a spus maestrul. "Ati auzit vreodata despre doi oameni care sa cada prin acelasi cos de fum , iar unul din ei sa fie curat , si celalalt murdar ? Vedeti voi, aceasta este inalta logica"

Picioarele scurte ale adevarului

Intr-o zi , Mara , un stravechi zeu buddhist al ignorantei si raului , a pornit intr-o calatorie prin satele din India , insotit de aghiotantii sai. In timp ce isi urma drumul , a observat , la un moment dat , un om cufundat intr-o plimbare de meditatie. Fata barbatului parea sa fie luminata de uimire. Potrivit aparentelor , el tocmai descoperise un lucru nemaipomenit aflat chiar in fata lui.

Tovarasii lui Mara , uimiti la vederea aurei stralucitoare care emana din trupul barbatului , l-au intrebat pe zeu ce se intamplase cu acel muritor .Mara le-a raspuns sec : " Omului asta tocmai i s-a relevat un mare adevar".

"Intunecimea ta " , a rostit unul din slujitori , " nu te deranjeaza oare sa vezi pe cineva care descopera un adevar ?"

"Nu ", a spus Mara , " asa ceva nu ma mai scoate deloc din sarite".

"De ce stapane ? " , a insistat slujitorul ?

"Pentru ca " , a replicat Mara , chicotind , " indata ce descopera un mare adevar , oamenii au obiceiul de a nu mai crede in el."

Cum descoperi cu adevarat ce este frica

Un sultan se hotarase sa porneasca intr-o calatorie pe mare impreuna cu cativa dintre curtenii sau favoriti. S-a imbarcat cu slugi, bagaje si bucate alese in Dubai , iar corabia a inceput sa navigheze spre largul marii.

Imediat ce uscatul nu s-a mai putut zari , unul dintre curteni - care traise de mic in munti si nu vazuse marea niciodata - a inceput sa fie coplesit de panica. Inchis in cabina lui stramta , omul striga din rasputeri , urla ca un nebun si refuza sa bea si sa manance. Toata lumea de pe vas a incercat sa il linisteasca , spunandu-i ca acea calatorie nu este deloc primejdioasa si nu are nici un motiv sa se teama , dar , desi auzea cuvintele de mangaiere , acestea nu ajungea pana la inima sa infricosata. Sultanul nu stia ce sa mai faca , iar voiajul intre apele linistite ale marii si cerurile albastre netulburate de vreun nor a devenit un groaznic chin atat pentru pasageri cat si pentru marinari.

Au trecut in acest fel doua zile , nimeni de pe corabie neputand sa inchida vreun ochi din cauza vaietelor si urletelor. Sultanul era cat pe aci sa porunceasca reintoarcerea vasului in port , cand unul dintre consilierii sai , cunoascut pentru marea-i intelepciune , a cerut permisiunea sa ii vorbeasca :

" Inaltimea ta , cu permisiunea ta , voi reusi sa il linistesc pe acest om."

Fara nici o ezitare , sultanul i-a raspuns nu doar ca ii permitea sa faca asta , ci ca ii va darui si o mare rasplata daca reusea sa rezolve aceasta problema.

Inteleptul le-a poruncit insotitorilor sai sa il arunce pe omul panicat in mare. Fara a sta mult pe ganduri , multumiti ca scapa in sfarsit de un cosmar de neindurat , cativa membrii ai echipajului l-au insfacat pe barbatul care se agatase febril de patul sau din cabina si l-au azvarlit in mare.

Omul s-a prabusit cu urlet de deznadejde in valurile cristaline , s-a dus la fund , inghitand o gramada de apa sarata si a revenit la suprafata strigand ca din gaura de sarpe , mai rasunator ca niciodata , s-a scufundat inca o data si a iesit iarasi deasupra apelor. In acea clipa, curteanul cel intelept a poruncit sa fie adus inapoi pe punte.

Din acea zi nimeni nu l-a mai auzit pe acel barbat sa se mai planga catusi de putin , el petrecandu-si restul calatoriei in liniste si chiar martusindu-i la un moment dat unui amic ca nu vazuse niciodata nimic atat de frumos precum privelistea marii unindu-se cu cerul la orizont. Voiajul , care fusese pana atunci un chin pentru toti , a devenit placut si relaxant.

La scurt timp dupa ce nava a revenit in port , sultanul l-a chemat la el pe curteanul cel intelept si l-a intrebat :

" Cum ai stiut ca daca il vei arunca peste bord pe acel om nefericit , el va reusi sa se linisteasca ?"

"Din cauza casatoriei mele " , a raspuns curteanul."Am fost mereu obsedat ca imi pot pierde nevasta ; eram atat de gelos incat nu ma mai opream tipand si urland la fel ca acel om .Intr-o zi , ea nu a mai suportat si m-a parasit , lasandu-ma sa simt groaznica experienta de a trai fara ea. In cele din urma , s-a intors la mine numai dupa ce i-am jurat ca nu o voi mai chinui niciodata cu temerile mele.

In acelasi fel , omul acela nu daduse niciodata de gustul apei sarate si nu cunoscuse nicicand ce inseamna agonia inecului. Cand a simtit toate acestea , a inteles cu adevarat cat de minunat este sa ai podeaua unei corabii sub picioarele tale".

Cum se da un sfat?

O femeie batrana si-a calcat pe inima si s-a dus la un om intelept pentru a-i vorbi despre fiul ei , care isi cheltuia totii banii pe petreceri si femei , si nu o ajuta nici cu un banut desi abia avea din ce trai. Inteleptul i-a promis femeii ca va sta de vorba cu fiul ei, dar numai dupa scurgerea a sapte saptamani.

Dupa ce au trecut cele sapte saptamani , baiatul femeii a fost adus in fata omului intelept , care l-a intampinat cu caldura si l-a povatuit : " Esti putenic tinere, si esti inzestrat cu bun simt si inteligenta. Gandeste-te la cat de mult a facut mama ta pentru tine .Si-a cheltuit totii banii pentru a te tine la scoala , pentru a te ajuta sa reusesti si sa te implinesti in viata. Acum ea este batrana , tu ai o slujba buna si o poti sprijini . In loc sa faci asta , tu iti cheltuiesti toata simbria pe femei si petreceri. Este bine ceea ce faci ? In numele constiintei care iti stapaneste inca sufletul , iti cer sa renunti la aceste proaste obiceiuri. "

Tanarul a ascultat cu atentie si respect , iar vorbele inteleptului i-au ajuns pana in strafundul inimii , l-au induiosat si l-au convins sa isi schimbe purtarea.

Batrana mama i-a multumit cu lacrimi in ochi omului cel intelept , dar nu s-a putut opri sa nu il intrebe de ce i-au trebuit sapte saptamani inainte de a-i vorbi baiatului ei.

Inteleptul i-a spus : " Vezi tu , si mie imi plac petrecerile si femeile , si am simtit ca nu am dreptul si puterea de a-i cere socoteala pentru felul sau de a se purta atata timp cat nu renuntam si eu la aceste proaste obiceiuri macar sapte saptamani. Este imposibil sa ajuti pe cineva sa scape de o slabiciune daca nu ai scapat tu insuti mai intai de ea."

Vaca si nonsensurile mintii

Inteleptul Junaid mergea intr-o zi prin piata , insotit de discipolii lui. cautand , ca de obicei, un lucru marunt din care sa extraga o invatatura pentru ucenicii sai .La un moment dat , Junaid a observat un om tragand , cu o funie dupa el , o vaca .Inteleptul i-a strigat omului sa se opreasca si le-a spus discipolilor :" Veniti langa acest barbat si vaca lui, caci am de gand sa va impartasesc o noua lectie."

Omul cu vaca s-a oprit , intrucat il cunostea din auzite pe intelept si era curios sa afle ce fel de invatatura va da despre el invataceilor . Junaid si-a intrebat discipolii : " Va intreb un singur lucru ... Cine credeti ca este legat de cine ? Omul de vaca lui, sau vaca lui de el ?" "Desigur", au raspuns ucenicii , "vaca este legata de om.Barbatul este stapanul , el tine franghia , iar vaca il urmeaza oriunde merge el. El este stapanul , iar vaca ii este sclava".

Junaid le-a zis :" Priviti cu atentie !" , apoi a taiat cu un cutit franghia, iar vaca a rupt-o la fuga unde vedea cu ochii.

Barbatul a luat-o la goana dupa vaca , iar Junaid a spus :"Uitati-va ce se intampla ! Abia acum va dati seama cine este stapanul : vaca nu este deloc interesata de om ; de fapt, a zbughit-o de langa el imediat cum s-a vazut libera".

Junaid s-a adresat in continuare discipolilor sai :" Mintea voastra este in aceeasi situatie.Toate nonsensurile pe care le purtati in ea nu sunt interesate de voi.Voi sunteti interesate de ele , le tineti cumva adunate gramada in minte si , in acest fel , deveniti cu vremea nebuni. In momentul in care va pierdeti interesul fata de nonsensuri , in clipa cand va dati seama de desertaciunea lor , ele vor incepe sa dispara la fel cum a incercat sa evadeze vaca".

O povestire Sufi istorisita de Osho

Adrian Botez:

Podul bunatatii Feng Shui

Intr-o zi fierbinte de vara , un maestru Feng Shui urca pe muntele Chang Nong , un loc respectat si ravnit de toti credinciosii daoisti. Ascensiunea era dificila si soarele necrutator ii storsese aproape toata vlaga , dar maestrul se incapatana sa mearga , in speranta ca va descoperi o fantana care sa ii aline setea coplesitoare. Dupa o vreme , a zarit o femeie in varsta , stand in pragul usii unei casute aflate la marginea orasului spre care se indrepta. Cu limba poticnita din cauza uscaciunii gurii, barbatul i-a cerut sa ii dea o inghititura de apa. Femeia l-a poftit in casa si i-a spus ca va fierbe de indata niste apa , cerandu-i sa aiba putina rabdare pana va lua vasul de pe foc. Maestrul Feng Shui era insa atat de insetat , incat i-a spus femeii : "Voi bea niste apa din ulciorul cu apa rece de langa usa."Acestea fiind spuse , s-a repezit de indata catre ulcior .Vazand ce are de gand sa faca , femeia i-a luat-o inainte si aruncat apa rece in oala care fierbea sub foc. Maestru Feng Shui nu a fost deloc multumit de acest gest , dar si-a spus ca nu este potrivit sa se piarda cu firea .Dupa ce a primit o cana cu apa fiarta , el a suflat rabdator peste ea si a baut-o cu inghitituri rare. Dupa aceea , a inceput sa discute cu gazda lui despre felul de aplicare a artei Feng Shui in viata de zi cu zi , iar batrana femeie , profitand de ocazie , l-a intrebat care loc ar fi putut fi cel mai potrivit pentru a construi o noua casa .Purtandu-i inca ranchiuna femeii , pentru ca ii luase de sub nas ulciorul cu apa , el a sfatuit-o in mod voit sa aleaga un loc care , potrivit principiilor Feng Shui , putea aiba efecte negative asupra oamenilor , schitandu-i in amanunt felul si orientarea in care sa pozitioneze casa.

La cativa dupa aceea , maestru Feng Shui s-a reintors pe muntele Chang Nong si a vazut o casa frumoasa in locul in care o sfatuise pe batrana femeie sa construiasca. Nu avea cum sa stie cine locuia acolo , dar chiar in acel moment aceeasi femeie a iesit din casa .Ea l-a recunoscut imediat pe maestru Feng Shui si l-a invitat cu caldura inauntru. Dupa ce s-a asezat, barbatul a fost potopit de cuvintele de multumire ale femeii :" A fost o binecuvantare sa te intalnesc si sa imi dai niste sfaturi atat de bune despre locul si felul in care sa construiesc noua casa a familiei mele. De cand ne-am mutat in ea, toate lucrurile ne-au mers bine si toti membrii familiei mele sunt fericiti . Viata noastra este implinita si sigura. Am vrut mereu sa te reintalnim si sa iti multumim din inima pentru tot ce ai facut pentru noi. Si iata , ca prin minune , ai aparut din nou la usa mea ." Apoi, batrana femeie a pregatit o mare petrecere in cinstea maestrului si le-a cerut tuturor celor din familie sa ii multumeasca invatatului Feng Shui. Maestrul devenea insa mereu mai posomarat si mai tacut .II parea rau pentru ce facuse in urma cu cativa ani, cand o indusese voit in eroare pe batrana .Femeia a vrut sa ii ia apasarea de pe suflet si i-a spus "Prin partile noastre , obisnuim sa ne cinstim musafirii cu bunatate si sinceritate. Imi aduc aminte bine ca , ultima data cand ne-am intalnit , pusesem la fiert niste apa, dar tu ai vrut sa bei pe neinghitite apa rece dintr-un ulcior .Erai atat de infierbantat si transpirat incat mi-am zis ca daca ai face asa ceva te-ai putea imbolnavi in mod sigur, asa ca am aruncat apa din ulcior peste cea de pe soba. Dupa aceea , ai baut de indelete apa fiarta si fost la adapost de raceala. Atunci nu ti-am zis de ce am procedat in felul acela, dar am facut-o pentru ca nu am vrut sa te simti jignit. " Explicatia femeii l-a facut pe maestrul Feng Shui sa se simta si mai rusinat .Regreta ca rasplatise bunatatea cu ganduri si fapte rautacioase , asa ca i-a marturisit femeii ce facuse el cu adevarat cu ocazia ultimei lor intalniri. Totodata , a remarcat ca principiile Feng Shui nu aduc intotdeuna rezultatele asteptate , din mai multe motive, dar mai ales pentru ca binele este intotdeuna rasplatit cu bine , iar straduintele sunt mereu recunoscute si apreciate de soarta. Apoi maestrul Feng Shui s-a uitat drept in ochii batranei si i-a spus, plin de modestie : "Din aceasta zi, datorita tie, am ales sa imi schimb modul de a gandi si a ma purta, pentru a deveni un om cu adevarat bun si sincer , asa cum esti tu".Cu acea ocazie , maestrul Feng Shui a daruit locuitorilor de pe muntele Chang Nong indeajuns de multi bani pentru ca acestia sa construiasca un punte peste o rapa prapastioasa, punte cunoscuta pana astazi sub numele de "Podul omului bun" ".

Cat valoreaza o perla?

Un cocos se plimba tantos printr-o gradina , sapand cu ciocul , pe alocuri , in cautarea unor seminte mai de soi. La un moment dat , privirile i-au fost atrase de o perla stralucitoare , ingropata pe jumatate in pamant.

Fara nici o ezitare , cocosul a tasnit catre ceea ce parea o boaba cu un gust nemaicunoscut, a scurmat in tarana cu ghearele-i ascutite si a prins hulpav in cioc micuta sfera. Abia atunci si-a dat seama ca acel bob nu era unul de orez , asa ca l-a scuipat degraba pe pamant.

Chiar in momentul cand voia sa se indeparteze, plin de dezamagire, perla a strigat dupa el :" Eu sunt o piatra nepretuita , scapata din greseala dintr-un colier minunat .Nicaieri nu ai putea gasi o perla asemeni mie , caci nu pot fi intalnita in orice ocean din lumea asta.In lume exista miliarde de fire de nisip pentru fiecare seaman al meu .Mare noroc ai avut ca m-am aflat in calea ta. Daca m-ai privi cu atentie si cu pricepere , ai putea descoperi cat de frumoasa si valoroasa sunt." Cocosul i-a mai aruncat o privire inainte de a pleca si a carait cu dispret : ' Asa nepretuita cum te crezi, te-as schimba intr-o clipita pe o boaba de orez."

Povestire dupa Parvin E'tesami , poet persan din Iran (1907 - 1941)