Rory* a scris:Nu cred ca se poate vorbi de evolutie spirituala colectiva; doar individuala.
Desi e adevarat ca ne influentam mult unii pe altii si faptul ca azi multi au mintea mai deschisa se datoreaza usurintei cu care comunicam, informatiilor care vin de pretutindeni si perspectivelor cu care intram in contact (mai multe decat acum cateva secole).
Si totusi, la scara laga suntem atat de diferiti incat nu se poate spune ca evoluam in masa.
Ca involuam in masa, da, pentru ca procesul asta nu e unul la care ne supunem constient; toti suntem target-ul spalarii pe creier si ni se aplica aceleasi metode.
Evolutia e ceva constient, asumat pentru multi, tine de vointa proprie mai mult decat de orice altceva. Informatiile pot sa existe in jur ca cine nu le vrea nu va fi afectat.
Vorbeam de evolutia societatii umane, pe ansamblu. Sigur ca la baza e vorba de o evolutie spirituala individuala. Insa se poate foarte bine vorbi de evolutia spirituala a societatii, societatea fiind constituita din indivizi. O societate evoluata spiritual este tocmai o societate constituita din indivizi care au evoluat spiritual.
Marinel a scris:[/size]
O întrebare importantă, dacă suntem de acord cu o anumită evoluţie a spiritului, este cea legată de sursa acestei evoluţii, pentru că odată cunoscută şi folosită, evoluţia poate fi şi mai rapidă.
Este oare o evoluţie haotică, aleatoare, fiind fixate doar strategiile câştigătoare la un moment dat?
Sunt masele de oameni, iniţial cu informaţii oferite de preoţi şi vraci, apoi preluate din textele tipărite, din şcoli, iar acum de pe Internet, cele care impun direcţia acestei evoluţii?
Sunt liderii: politici, ştiinţifici, filosofici cei care dirijează societatea după propriile idei?
Este o combinaţie a ultimelor două, în sensul că dacă interesele converg, se produce evoluţia, în caz contrar involuţia?
Din istorie se pot găsi exemple din toate categoriile. Se pot formula nişte generalizări, chiar parţiale?
Este greu de raspuns la aceste intrebari. Te-as ruga sa insisti un pic asupra a ceea ce intelegi prin "sursa acestei evolutii" si sa reformulezi, pentru ca aici, in opinia mea, avem de-a face cu o problema importanta.
Da, masele de oameni sunt cele care, in cele din urma, confera societatii caracteristica unei evolutii spirituale.
Liderii de tot felul, pe care i-ai enumerat, sunt exponenti ai societatii. Categoric ei isi pun amprenta asupra directiei pe care o urmeaza societatea. Insa societatea va fi dirijata in sens spiritual, numai daca acesti lideri (intr-o proportie suficienta) ajung sa perceapa sensul spiritualitatii si sa "dirijeze" in acest sens.
Oricum, ti-am zis, problema e complicata iar pentru a incerca sa gasim niste raspunsuri e musai sa facem apel la cadrul metafizic.
Sau daca citesti nu prea dai semne ca ai fi luat nota de asta. Tu afirmi o chestie, un crez, dupa care dispari o vreme...apoi, indiferent de ceea ce-ti spun preopinentii, revii cu aceeasi viziune a ta asupra realitatii, fara a tine cont de obiectiile celor care ti-au raspuns. Poate ca eu am gresit si argumentele mele sunt irelevante, insa macar ti-am aratat ca te-am luat in serios si m-am straduit sa-ti raspund punctual. Pe cand tu te comporti de parca nu te-ar interesa argumentarea. Pai e corect asa? Treaba ta, da' s-ar putea sa gresesti!
Uite, intr-o postare anterioara ti-am raspuns de ce, in ciuda "relelor" pe care le observam toti, consider ca putem vorbi totusi de o evolutie comparativ cu nivelul omenirii de acum 2000 de ani, Si ma refeream la progresele pe care le-a facut omul si societatea, largindu-si cunoasterea si perceptia asupra lumii inconjuratoare, in urma sistematizarii experientelor de zi cu zi concretizate in domenii precum: astronomie, medicina, tehnologie, matematica, fizica, chimia, biologie, filosofie, igiena, istorie, geologie, drept, geografie etc.
