Frica

Karusko a scris:

eu traiesc in frica.. dar nu frica de cineva. ci frica imposibilitatii de a ajuta pe cieva sa-si depaseasca frica

Laughlin a scris:

Te-ai gandit vreodata sa te ajuti pe tine?

Unele persoane care au primit injoncţiunea "Nu g

vezi (supra-adaptarea)

Supraadaptarea

Amy intră

purcel a scris:

vezi (supra-adaptarea)

Supraadaptarea....

As putea spune ca frica paralizanta in situatii de confruntare vine din supraadaptarea la injonctiunea "nu te apăra" ("lasă-mă să te ucid şi nu face nimic").

Frica este detectivul pericolelor, gardian in fata acestora. In absenta ei ne-am comporta asemeni unui copil mic care baga linistit cuie in priza, fara sa constientizeze ca de-acolo vine moartea. Frica ne protejeaza si ne ajuta sa supravietuim. Prin urmare, nu putem afirma ca frica este apanajul lasilor. Dar cand perceptia noastra asupra realitatii este deformata si sesizam situatii periculoase la fiecare pas, cand orice loc este pentru noi o jungla in tufele careia pandesc dusmani care-s pregatiti in orice moment sa ne atace, cand in fiecare vorba care ne este adresata detectam ironii muscatoare, cand orice cuvant il luam ca pe un afront si fie ne retragem in noi insine, refuzand sa mai comunicam, fie reactionam cu agresivitate, atacandu-ne nejustificat interlocutorii, jignindu-i, ponegrindu-i, atunci ne confruntam cu falsa frica. Falsa frica este aceea care ne blocheaza intr-o situatie prezenta, impiedicandu-ne sa evoluam, ea nu ne lasa sa accesam, sa profitam de resursele de care dispunem pentru a inainta. Vom spune intotdeauna

oama invizibilicoasa a scris:

Frica este detectivul pericolelor, gardian in fata acestora. In absenta ei ne-am comporta asemeni unui copil mic care baga linistit cuie in priza, fara sa constientizeze ca de-acolo vine moartea.

Eu bagam betisoare de urechi.

Frica ne protejeaza si ne ajuta sa supravietuim. Prin urmare, nu putem afirma ca frica este apanajul lasilor.

In situatii de genul asta si probabil din lipsa studiilor in domeniu, mereu am confundat teama cu precautia. Oricum, atunci cand eviti sa faci un lucru care ti se pare periculos, o faci din precautie sau din teama?Asta nu reusesc eu sa inteleg.

Falsa frica este aceea care ne blocheaza intr-o situatie prezenta, impiedicandu-ne sa evoluam, ea nu ne lasa sa accesam, sa profitam de resursele de care dispunem pentru a inainta. Vom spune intotdeauna

Ana 1996 a scris:

Din citatul asta, falsa frica nu mai pare un personaj negativ.

Daca o luam ca pe un semnal de alarma, care ne indica ca undeva este ceva de reparat, de imbunatatit, nu, nu este. Daca o luam ca pe inca un motiv de ingrijorare, dar nu facem nimic pentru a elimina sursa ingrijorarii noastre, atunci este. :)

oama invizibilicoasa a scris:

Daca o luam ca pe un semnal de alarma, care ne indica ca undeva este ceva de reparat, de imbunatatit, nu, nu este. Daca o luam ca pe inca un motiv de ingrijorare, dar nu facem nimic pentru a elimina sursa ingrijorarii noastre, atunci este. :)

Am impresia ca se poate transforma chiar si intr-o teama constanta de esec, intr-o aspiratia nefondata la perfectiune...

Ana 1996 a scris:

Am impresia ca se poate transforma chiar si intr-o teama constanta de esec, intr-o aspiratia nefondata la perfectiune...

Si eu cred tot asa. Trebuie sa invatam sa riscam mai mult, poate nici nu trebuie sa numim risc faptul ca ne folosim de toate resursele de care dispunem pt. a ne implini visele. Decat sa regretam ca n-am facut ceva, mai bine sa ne vaitam ca nu ne-a iesit. La ce foloseste sa visam cu ochii deschisi la o viitoare situatie perfecta, daca nu reusim sa imbunatatim cu nimic situatia in care ne aflam?

Frica e daunatoare si foarte periculoasa. A nu se confunda prudenta, precautia, instinctul de autoconservare cu frica. Frica schimba foarte mult perceptia noastra asupra realitatii. Frica trebuie controlata si eliminata atat cat se poate. S-a constatat ca persoanele cu o depresie compulsiva si netratata, sunt mult mai expuse la generarea rapida a fricii. De generarea si detectarea fricii se ocupa nucleul amigdalian. Persoanele cu depresie lunga si netratata au hipocampul, care se afla in spatele nucleului amigdalian, atrofiat . Hipocamul se ocupa de functia memoriei si a recunoasterii contextului. In momentul in care, in urma unei depresii prelungite, acesta se atrofiaza inevitabil, nu mai are loc corecta recunoastere a contextului. Si atunci, nucleul amigdalian genereaza mai multa frica, chiar si in contextele in care frica nu ar avea de ce sa se instaleze, in contexte familiare in care ar trebui sa ne simtim in deplina siguranta. Asa ajungem la fobii, a caror vindecare este costisitoare si de lunga durata. Ceea ce am sris aici, este cercetat si demonstrat de Richard Davidson care, asigura ca generarea emotiilor este in directa legatura cu multe conexiuni neurologice, in special la nivelul lobului frontal.

De asemenea s-a constat ca tratamentul cu medicamente intotdeauna va avea efecte secundare si este de preferat sa se administreze un tratament psihologic oarecum atipic in sensul de autoeducare emotionala, prin meditatie ( nu neaparat in sensul clasic al meditatiei), calmare, reflexionare.

Frica compulsiva, atunci cand apare, e bine sa fie combatuta rapid si sa nu se confunde cu alte emotii asemanatoare, pentru ca in timp ne poate afecta iremediabil.