Început de Deroude, Sâm 4 aug 2007 · 49 răspunsuri · 13.842 vizualizări
Iubirea se transforma in dragostea, dragostea se transforma in sex. Procesul e cu dublu sens desigur. Dar odata iubirea transforamta in sex aici vine intrebarea :
Deroude a scris:Nice, nice... :(Haideti sa mergem putin la extrem: iubitul (iubita) ta nu ti-a cerut nimic, nici macar nu ti-a dat de inteles ca ar fi mai fericita in alt context. E multumit(a). Dar tu intelegi la un moment dat, dincolo de orice indoiala, clar si limpede, cu toata convingerea, ca ea ar fi mai fericita daca te-ar parasi (nu neaparat pentru un alt partener, poate pentru a se duce la studii departe, pentru mult timp, poate pentru a-si trai viata la maxim in conditiile in care tu, din motive obiective, nu-i poti oferi decat o felie meschina de viata).
Atentie, nu emit judecati de valoare, vorbesc de oameni care se respecta suficient incat sa nu se considere superiori unul celuilalt (si asta cu toata sinceritatea, nu doar oficial).
Sa zicem ca-i propui partenerului sa te paraseasca, urmandu-ti constiinta altruista - iar acesta refuza, in virtutea loialitatii pe care ti-o poarta, punandu-te in fata unei alegeri dificile: accepti refuzul, traind in continuare cu o mica strangere de inima ca nu ai facut tot ce ai fi putut pentru fericirea celuilalt, sau (cum face Rick
) il respingi cu cata energie e necesar pentru ca el(ea) sa plece totusi, constient fiind ca aceasta energie te va rani devastator pe tine in primul rand.
Well,Deroude,ori tu spui multe prostii la ora asta ori eu is prea obosita si nu te pot tolera. Nu ai mers la nici un extrem pana acum. Mi-ai pus in fata o situatie ipotetica pe care eu oricum nu o vedeam.Stii cum e? Depinde cum pui problema de la bun inceput. Stabilesti ca vrei o viata cu omul respectiv,apai ai o viata cu el,nu umbla fiecare dupa frunze.Plus ca un om care te iubeste nu alege sa plece pentru un trai mai bun pe care eu nu i-l pot oferi sau pardon,ii ofer doar o "felie meschina" din viata.Ii ofer tot ce am. Imi ofera tot ce are. Daca nu-i mai convine,inseamna ca nu m-a iubit.Sub nici o forma eu nu lupt cu 2 categorii de oameni:cei care nu ma iubesc cu adevarat si nu-s in stare sa lupte cu mine,si categoria 2,cei care-mi pretexteaza ca sunt prea buna pentru ei.Nu exista asa ceva cand vezi esenta sentimentului.
Anyway,ca sa fiu ontopic si sa-ti raspund,aleg desigur varianta in care accept refuzul si traim in continuare impreuna,ca nu e normal si logic sa-l resping pe omul pe care il ador(si care se presuspune ca simte la fel),sa-l resping cu cea mai mare indarjire si sa-i dau "roiul" prin lume.
Cand iubesti,iubesti si atat.Esti egoist pana-n "maduva oaselor".Altminteri,daca renunti la lupta sub pretexte de genul asta(pentru ca sunt pretexte pentru mine),n-are sens nimic.
Miss Take a scris:Well,Deroude,ori tu spui multe prostii la ora asta ori eu is prea obosita si nu te pot tolera.
Vezi daca stai tarziu noaptea? arrrrRRR-WAF!! :(
Arunca o privire pe cazul asta. (Multumesc, Amarena pentru povestire, astfel de situatii te fac sa inteleg de ce trebuie sa te bucuri ca traiesti printre acesti semeni magnifici - chiar daca nu ai asistat la Woodstock sau la zborul lui Gagarin)
in dragoste nu exista altruism. in iubire da. pt. mine astea doua sunt diferite. dragostea presupune multa atractie fizica (si asta da un oarecare grad de posesiune). iubirea insa, e " indelung rabdatoare", neconditionata si mai ales altruista!
Deroude a scris:Am citit povestea,sau 'cazul' demult. Si? Ce vrei sa-mi demonstrezi cu asta? Trebuia s-o dau in lacrimogene?Vezi daca stai tarziu noaptea? arrrrRRR-WAF!! :(Arunca o privire pe cazul asta.
Miss Take a scris:.Cand iubesti,iubesti si atat.Esti egoist pana-n "maduva oaselor".Altminteri,daca renunti la lupta sub pretexte de genul asta(pentru ca sunt pretexte pentru mine),n-are sens nimic.
bine punctat Miss.... :( , dar doar dintr-un singur punct de vedere...cand iubesti doar tu!!!!
dar cand celalalt nu mai simte acelasi lucru pt. tine.....poti sa mai spui acelasi lucru?....ce-ar insemna asta?....ca tu mergi pana-n panzele albe, doar doar ii vei schimba lui....optica?...poti sa fii egoist in continuare.....si sa fii nefericit o viata intreaga?
nu se poate...
si nu putem spune niciodata ca cineva e ...."al meu".....nici o persoana nu apartine alteia...
mica_curioasa a scris:in dragoste nu exista altruism. in iubire da. pt. mine astea doua sunt diferite. dragostea presupune multa atractie fizica (si asta da un oarecare grad de posesiune). iubirea insa, e " indelung rabdatoare", neconditionata si mai ales altruista!
Asadar mult discutata iubire are doua componente. Una este atractia fizica care se manifesta direct si imediat si alta este atractia sufleteasca / spirituala care se descopera si se consolideaza in timp.
Amandoua aceste porniri vin din interiorul nostru si nu pot fi controlate de mintea noastra.
Multe iubiri se bazeaza pe atractia fizica si dupa ceva timp partenerii se mira ca nu se mai inteleg. Si chiar atunci cand se cunosc destul de bine si se accepta, nevoile lor in plan fizic si spiritual pot fi sensibil diferite.
Iata de ce '' dulcea iubire '' este asa de .... complicata
Editat Sâm 4 aug 2007 20:32
dana70 a scris:Am si specificat. Daca omul pe care-l iubesc nu ma mai iubeste,n-are sens sa lupt pentru o cauza pierduta. Dar daca vad dragostea in ochii lui,voi continua sa lupt.bine punctat Miss....dar cand celalalt nu mai simte acelasi lucru pt. tine.....poti sa mai spui acelasi lucru?....ce-ar insemna asta?....ca tu mergi pana-n panzele albe, doar doar ii vei schimba lui....optica?...poti sa fii egoist in continuare.....si sa fii nefericit o viata intreaga?
nu se poate...
si nu putem spune niciodata ca cineva e ...."al meu".....nici o persoana nu apartine alteia...
Deroude a scris:Nice, nice...
Haideti sa mergem putin la extrem: iubitul (iubita) ta nu ti-a cerut nimic, nici macar nu ti-a dat de inteles ca ar fi mai fericita in alt context. E multumit(a). Dar tu intelegi la un moment dat, dincolo de orice indoiala, clar si limpede, cu toata convingerea, ca ea ar fi mai fericita daca te-ar parasi (nu neaparat pentru un alt partener, poate pentru a se duce la studii departe, pentru mult timp, poate pentru a-si trai viata la maxim in conditiile in care tu, din motive obiective, nu-i poti oferi decat o felie meschina de viata).
Atentie, nu emit judecati de valoare, vorbesc de oameni care se respecta suficient incat sa nu se considere superiori unul celuilalt (si asta cu toata sinceritatea, nu doar oficial).
Sa zicem ca-i propui partenerului sa te paraseasca, urmandu-ti constiinta altruista - iar acesta refuza, in virtutea loialitatii pe care ti-o poarta, punandu-te in fata unei alegeri dificile: accepti refuzul, traind in continuare cu o mica strangere de inima ca nu ai facut tot ce ai fi putut pentru fericirea celuilalt, sau (cum face Rick
) il respingi cu cata energie e necesar pentru ca el(ea) sa plece totusi, constient fiind ca aceasta energie te va rani devastator pe tine in primul rand.
Situatia prezentata de tine ma duce cu gandul la un singur lucru:
nu faci de fapt ceva pentru binele celuilalt, deoarece CELUILALT (daca te iubeste) nu-i poate fi bine FARA TINE.
faci ceva ce iti usureaza constiinta la momentul ala...gen...uite, eu sunt ocupat, n-am timp de ea, ea ar fi mai fericita fara mine, ar putea sa faca tot ceea ce ii e aproape interzis cu mine...DAR, nu stii ca ei i-ar fi infinit mai bine langa tine, decat facand ce crezi tu ca ar face-o fericita fara tine.
Parerea mea ref la cazul prezentat este asta: N-O IUBESTI.
Ca sa raspund si la intrebarea de inceput...NU, nu as putea sa ma bucur vazandu-l pe ala fericit fara mine, in conditiile in care l-as iubi...desi, fiind extraordinr de egoista, pot sa spun ca asta ar fi imposibilitate, deoarece nu pot iubi un om care NU ma iubeste.
daca nu mai e fericit/fericita alaturi de tien n-are sens sa-l tii sau sa o tii nu? inevitabilul tot se va intampla deci sunt de parere ca atunci cand o relatie nu mai functioneaza let him or her go macar unu sa fie fericit nu?