Silentia lunae a scris:Anna, ia-o incet, sa ne intelegem: nici prin cap nu mi-a trecut sa pun la indoiala cunostintele biblice ale lui hans. Hans este o persoana pe care o respect pentru perseverenta, credinta sa si, mai ales, pentru simtul umorului, care unora le lipseste cu desavarsire, In aceste conditii, comparatia ta intre cunostintele mele si ale lui in ceea ce priveste Biblia nu numai ca este deplasata dar este si neavenita.
Draguta... :P (sper ca nu ma insel) imi doresc sa ajungi sa ma cunosti ca sa intelegi ca eram oarecum ironica mai sus si nicidecum nesimtita.LA mine glumele se culeg din ironii 
Faptul ca nu arunc toata ziua cu citate pe forum nu inseamna ca nu citesc si nu incerc sa talmacesc. Problema este ca ma impiedic mereu de cate o contradictie si de cate o aberatie pe acolo.
Foarte bine ca nu arunci cu citate pe forum,bibilica este mai importanta decat 100 de versete puse nelalocul lor,si fara nici o parere personala,whatsoever! ;)
Se pare ca cei care doresc cu tot dinadinsul sa se mantuiasca pacatuiesc mai abitir decat ateii deoarece se considera mai cu motz, nepunandu-si nicio clipa intrebarea ce mama-naibii se intampla cu celelalte trei sferturi de omenire (care se inchina unor zei carora li se rupe de mantuire ).
Tocmai aici e frumusetea [silentia]Cei care doresc mantuirea sunt oameni asemenea celor care nu isi doresc mantuirea.Pacatul este parte din noi,si nu vom putea niciodata sa spunem sunt fara pacat,ptr ca eu cred!Asta e realitatea,iar cei care cauta mantuirea nu fac nimic altceva decat sa accepte realitatea si sa fie sinceri cu ei.
Si ce mama-naibii se intampla cu trei sferturi de planeta a caror locuitori li se rupe de mantuire,nu stiu,dar probabil ca-vb din experienta personala,au mult de pierdut (si nu ma refer la stigmatul binecunoscut de lume 'pocaieste-te sau ai sa arzi in Iad' -desi este si asta o realitate,dar este total gresit pus in discutie 
)
Sunt crestinii superiori oricaror alti credinciosi?
Hai ca am sa iti raspund si la asta,pe baza unei invataturi crestine,poate binecunoscuta de toata lumea : "Iubiti pe vrajmasii vostri,binecuvantatii pe cei ce va blesteama,faceti bine celor ce va urasc si rugati-va ptr cei ce va asupresc.".Acum spune-mi tu,lasand la o parte ca 90 la suta din cei care sunt crestini nu stiu sa implineasca aceasta invatatura,poate si ptr ca este vb despre demintatea umana pusa in joc,insa strict referindu-ne la ad literam...nu este aceasta invatatura superioara tuturor credintelor existente pe planeta asta?Intr-o lume in care harul nu isi mai gaseste locul,nu este asta o oaza de speranta,pt ca in final vorbim despre o dragoste ptr oameni,cum a aratat-o Isus Cristos.
Uite, din cauza unor astfel de afirmatii, unii devin atei. Fiindca asemenea principii calca in picioare orice fel de demnitate umana.
Si cum demnitatea e ultimul lucru care moare...ai dreptate 
BigDefender a scris:Eu cred ca fiecare dintre noi are anumite momente de frustrare in cautarea lui Dumnezeu. La inceput suntem bulversati de informatiile din toate partile, de toate orientarile. Incercam si intr-o parte si in alta....dam dreptate si unuia si altuia.... Devenim confuzi datorita falselor sacralizari si a diverselor partializari! Cred ca astea sunt semne ale unei trairi intense si a unor cautari sincere!
Ne definim credinta prin cautare, prin rugaciune, prin asteptarea cu rabdarea cuvenita a unui raspuns din partea lui Dumnezeu!
Aici vorbesti despre oameni care cauta,corect?Pt ca [,] cautarea este izvorata dintr-o inima sincera,ptr ca inima sincera are trecere inaintea lui Dzeu,si ptr ca pana la urma cine cauta din toata inima va gasi.Deci frustrarile,confuziile si toate alea,isi au locul pana la un moment dat.Totusi a'L cauta pe Dzeu inseamna sa te opresti la un moment dat si sa actionezi...nu sa continui sa cauti,cel putin nu odata ce ai gasit acel ceva care te satisface.
Relatia cu Dumnezeu se cultiva prin rugaciune (legatura directa si intima cu El) si prin iubirea fata de aproapeE un exercitiu continuu! E vorba de pasi, pasi marunti....e o arta care se invata incetul cu incetul, o arta care ni se descopera si pe care o descoperim! E o conlucrare intre om si Dumnezeu, poate cea mai frumoasa conlucrare din cate exista pe pamant....
Ai pus punctul pe I [big defender]. Relatia cu Dzeu se cultiva intradevar pe rugaciune(si asteptare) si pe iubirea aproapelui.Iubirea aproapelui inseamna insa sa ierti ,sa accepti,sa primesti .Si daca este greu de inteles cum,ptr ca nu am facut-o niciodata,putem sa ne uitam la relatia cu noi insine.NICIODATA nu am incetat sa ne iubim pe noi insine,desi am fost bombardati de complexe de inferioritate,desi multe lucruri le-am considerat gresite la noi,desi nu suntem in stare sa fim intotdeauna ceea ce ne dorim cu adevarat...poate mai mult tupeu,poate mai multa forta,poate mai multa minte sa reusim sa luam examenele cu bine.Aici vad eu harul si credinta...cand desi nu o merit,continui sa cred in mine,sa ma ridic,sa caut sa ma schimb,si sa ma iert.De ce nu ne-am raporta asa si fata de cei care ne gresesc noua? :P
Soimos a scris:Sunt de asemenea convins ca calea corecta a fost usor de gasit si urmat intrucat sala de lectura si informatiile au exclus total barurile, si acest lucru ma face sa cred ca lui Dumnezeu ii place sa inveti mult, sa te informezi tot timpul, si nu sa te rogi Lui sa te ajut,(parerea mea ).
Uiti soimule(sau poate nu stiai),ca de exemplu(vorbind despre evrei si Dzeu,caci lor Dzeu li s-a descoperit mai mult) un evreu baiat trebuia sa cunoasca primele cinci carti ale bibliei pana la varsta de 12 ani,iar pana la 14 intreg V.T. Asta era invatatura lor pe atunci.Iar azi,ai la dispozitie mii si milioane de cai sa inveti,iar Dzeu nu te opreste.Raspunsul insa la relatia corecta cu El nu este invatatura (ptr ca daca vorbim despre Dzeul bibliei,vorbim despre o dragoste si ptr cei care is mai slabi de minte si poate nu pot invatat cat altii).
Legatura corecta cu EL este aceea sa sa traiesti constient tot timpul de Existenta LUI si in voia SA!! (denumita laconic bun simtz)
Deci in concluzie legatura intima cu EL o poti probabil avea si printr-o anumita constiinciozitate deschisa mereu catre EL in orice moment.
A trai constient de Existenta lui si de voia Sa ar trebui sa te motiveze si la actiune,nu crezi? Ce faci cu voia Sa?O cunosti si atat??
Asta e cheia succesului in viata si nu calea bisericii caci preotul sau biserica nu poate fi constienta in locul tau.
Si de aceea credinta sta in tine si constiinta ta si nu in religie.
Preotul si biserica totusi,te pot conduce la o constiinta,daca tie iti lipseste una,ptr ca nu te nasti nici invatat si nici cu constiinta. Abia cand biserica isi asuma niste responsabilitati in locul tau si te duce pe cai gresite este e gresit,dar atat timp cat ramai pe 'picioarele tale'si capabil sa gandesti de unul singur(lucru care il poti invata si prin Biserica)e ok...de acord cu mine?? :D
)
Dar cum poate un credincios sa fie credincios din frageda pruncie cand el abia stie pe ce lume traieste? 
!
asa cum spune si versetul care te indeamna sa iti tai mana cand pacatuiesti,ca mai degraba sa arda trupul,dar sufletul sa fie mantuit.Asta... :flowers: apropo de interpretari ,ignorand insa ca Biblia are conotatii simbolice si spirituale,mai mult decat orice. 