Stu' 13013 Raportează post Postat Ianuarie 21, 2019 (editat) App de topic, in timpul protestului de azi mă gândeam că acei criminali și psihopați trebuie să aibă și o doza mare de inconștiență. Astfel că nu au cum sa aibă un EQ prea dezvoltat, de altfel - deși s-au străduit să țină mereu lucrurile sub control, nu au reușit ei, neapărat, cat au avut ghinion alții. Cumva, mai degrabă sunt impulsivi, deși aparent calculați. Cunosc legile, modul de lucru al polițiștilor și învață la ce sa fie atenți de fiecare data..sa nu lase urme. Și în America nu era prea greu sa faci asta acum câțiva zeci de ani. In unele zone ..nici acum nu ar fi atât de greu. Tehnologizarea nu este peste tot la fel. Mai ales daca ai atacat de fiecare data străini. Editat Ianuarie 21, 2019 de Stu' 1 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Vriies 17980 Raportează post Postat Ianuarie 22, 2019 (editat) On 1/21/2019 at 7:52 AM, Sherlock said: 1. Un om poate fi intuitiv fara empatie sau simpatie? 2. O simpla cunoastere teoretica a naturii umane poate rezulta in simturi intuitive? 3. Su intuitia este o dovada clara a dezvoltarii celorlalte simturi/emotii? Din capul locului e bine să facem precizarea că sunt niște întrebări la care nu există niște răspunsuri omologate. Așa, rapid, o să încerc să răspund succint acestor întrebări, la care și eu am încercat să găsesc răspunsul. Bineînțeles că problema e interesantă și se poate discuta. Așadar: 1. Da, un om poate fi intuitiv și fără empatie sau simpatie. Și aici e de dorit să analizăm termenii implicați, adică intuiție și empatie, apoi să vedem în ce măsură se poate face o corelație între ei. 2. Ca orice cunoaștere, inclusiv cunoașterea teoretică poate rezulta în simțuri intuitive, ca să folosesc exprimarea ta. Însă aici e bine de stabilit un grad al cunoașterii, să spunem așa, în funcție de ce înțelegem prin sintagma „simplă cunoaștere”. Eu aș încerca un răspuns, reformulând puțin, de genul: O simplă cunoaștere (fie ea teoretică sau practică) a naturii (umane sau în general), poate rezulta în simțuri intuitive simple. O cunoaștere din ce în ce mai complexă a naturii, poate rezulta în simțuri intuitive din ce în ce mai complexe. 3. Pornind de la presupoziția că intuiția ar ține de subconștient sau/și de experiență, aș zice că răspunsul ar fi, mai degrabă, da. Editat Ianuarie 22, 2019 de Vriies 2 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Vriies 17980 Raportează post Postat Ianuarie 22, 2019 (editat) On 1/21/2019 at 12:14 PM, Stu' said: Eu cred că nu poți avea o intuiție prea buna, daca nu ai un EQ bunicel.. La fel. Greu de răspuns tranșant și la această formulare. Editat Ianuarie 22, 2019 de Vriies 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Stu' 13013 Raportează post Postat Ianuarie 22, 2019 Adică? Eu am argumentat de ce intuiesc asta :) 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Vriies 17980 Raportează post Postat Ianuarie 22, 2019 1 hour ago, Stu' said: Adică? Eu am argumentat de ce intuiesc asta :) Adică, simplu. Voiam să spun că nu am întâlnit până acum un răspuns tranșant și ferm al comunității psihologilor și filosofilor la această problemă, recte că „nu poți avea o intuiție prea buna, daca nu ai un EQ bunicel”. Bine, un răspuns tranșant pe această temă și unanim acceptat e clar că nu-l vom întâlni curând, însă doar discutăm și noi la ceas de seară. N-am înțeles prea bine în ce a constat argumentația ta. Voi ați discutat acolo de o sferă restrânsă, de niște cazuri particulare. Mă rog, poate n-am înțeles eu bine, însă măcar de dragul meu te-aș ruga să-ți reiterezi argumentația. Cu atât mai mult cu cât ai adus în discuție EQ-ul, pentru a avea o bază comună de discuție, poate n-ar strica să încercăm să stabilim cam care-i diferența dintre IE și EQ. 2 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Stu' 13013 Raportează post Postat Ianuarie 22, 2019 (editat) Pai, hai atunci sa definim puțin mai pe larg EQ-ul. Bănuiesc că nu trebuie sa mai insistăm și pe IQ ( capacitate de a analiza, raționa, învata lucruri noi, etc). O persoana inteligenta emotional este abilitata in patru domenii: identificarea emotiilor, intelegerea emotiilor, reglarea emotiilor si folosirea emotiilor. Adică, este un empat veritabil. Insist pe ,,reglarea'' sau gestionarea emoțiilor , aici. In viziunea lui Daniel Goleman (1998), inteligenta emotionala este formata din cinci factori: cunoasterea propriilor emotii, managementul emotiilor, motivare, recunoasterea emotiilor la altii (empatie) si relatiile interpersonale. Mă rog, ne putem încurcă in termeni, dar ideea e că un om cu EQ bun are capacitatea de a evolua emoțional, de a își depăși obsesiile sau dramele care îl determină să ucidă. De a se vindeca . Or, un criminal în serie este un om bolnav, asta s-a dovedit medical, din câte știu. De aceea sunt numiți psihopați. Acum, e interesant să înțelegem fondul cuvântului psihopat. Este recunoscut faptul că o primă diferenţiere se referă la cauzalitatea tulburării: psihopatul este aşa din cauza geneticii şi a anumitor trăsături înnăscute. Astfel, psihopatul se caracterizează prin anumite trăsături moştenite, dar şi prin diferenţe la nivel neurologic. Părţile din creier responsabile cu controlul impulsurilor, dar şi cu regularea emoţiilor sunt subdezvoltate la psihopaţi. Un psihopat nu simte empatie, nu se poate pune pe sine în pielea altuia, nu simte deloc suferinţa altora; de asemenea, el nu simte remuşcări dacă se foloseşte de alţii şi face rău; de fapt, durerea altora îi face plăcere. El nu va forma relaţii autentice de ataşament, excelând în schimb în formarea unor relaţii superficiale, care par autentice celor din jur. Pentru el, ceilalţi sunt acolo pentru a fi folosiţi. Ar mai fi varianta ( un psihopat mai soft) că regreta ce face, dar nu se poate abține să facă. Adica, poate înțelege cumva emoțiile pe care le provoacă - dar nu își poate gestiona emoțiile proprii, pentru a înceta să facă rău. In marea majoritate a cazurilor. Așadar, revin la concluzia mea și spun că un criminal în serie cel mult copiază comportamente, sentimente, nu poate simți și/sau gestiona relații autentice de empatie cu cei din jur și nu poate să își depășească condiția de psiho-patologie de unul singur. Editat Ianuarie 22, 2019 de Stu' 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Stu' 13013 Raportează post Postat Ianuarie 22, 2019 PS: acum, ce ar mai fi interesant de analizat , din punctul meu de vedere..e dacă un psihopat poate fi ajutat să își gestioneze emoțiile, in cazul in care cazul său patologic nu este atât de grav..sau poate chiar și atunci când este mai grav. Și de ce spun asta..pentru că , daca IQ-ul se consideră relativ constant de-a lungul vieții, despre EQ se spune că poate fi crescut mai substanțial. Acuma, cred sincer că IQ-ul este mai ușor de ,,masurat'', decât EQ-ul..dar sunt foarte curioasa unde poate duce această discuție. Sa incep eu : cred că da, astfel de oameni pot fi ajutați si reabilitați . Probabil nu toți și, de asemenea, depinde foarte mult de capacitatea unui psihoterapeut veritabil, autentic, cu har :) Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Vriies 17980 Raportează post Postat Ianuarie 22, 2019 28 minutes ago, Stu' said: Pai, hai atunci sa definim puțin mai pe larg EQ-ul. Bănuiesc că nu trebuie sa mai insistăm și pe IQ ( capacitate de a analiza, raționa, învata lucruri noi, etc). O persoana inteligenta emotional este abilitata in patru domenii: identificarea emotiilor, intelegerea emotiilor, reglarea emotiilor si folosirea emotiilor. Adică, este un empat veritabil. Insist pe ,,reglarea'' sau gestionarea emoțiilor , aici. In viziunea lui Daniel Goleman (1998), inteligenta emotionala este formata din cinci factori: cunoasterea propriilor emotii, managementul emotiilor, motivare, recunoasterea emotiilor la altii (empatie) si relatiile interpersonale. Mai pe larg și mai de odinioară, asta ca să încercăm o privire de anamblu, aș propune să punctăm câteva chestii cu referire la ce încercăm să ne spargem noi capul colea... I = Inteligența. O chestie care ne-a frapat dintotdeauna. Ce e inteligența, de unde vine, cum de unii îs mai inteligenți decât alții, cum se poate cuantifica? Etc. S-au dat diferite răspunsuri, însă unul dintre primii care cu succes a încercat o cuantificare a acesteia a fost Binet, pe la începutul secolului al XX-lea. Astfel, chestia asta a evoluat și noi putem vorbi azi despre QI sau IQ, mă rog, acronim care în original însemna intelligence quotient și pe românește înseamnă coeficient de inteligență, care reprezintă un scor obținut prin diferite teste prin care se încearcă măsurarea inteligenței. Deci avem: IQ = Coeficient de inteligență Mai departe...În istoria psihologiei a venit unul, Gardner, prin anii 1980, care a spus ceva de genul: „Stop, mi se pare că nu e bine! Nu putem vorbi de o singură inteligență, poate că ar fi indicat să vorbim de mai multe”. Prin anumite observații, el încerca să argumenteze că nu numai Einstein și Leibnitz au fost inteligenți. Dar la fel de inteligenți au fost și Mozart, Brâncuși, Buda, Socrate, Lincoln, Pele etc., deși ei s-au exprimat pe paliere diferite, ca să spunem așa. Și astfel a fost pus pe tapet, conceptul de „inteligențe multiple”. Gardner a găsit inițial vreo șapte astfel de inteligențe: lingvistică, spațială, logico-matematică, muzicală, kinestezică, interpersonală, intrapersonală, la care ulterior a mai adăugat vreo două. Unii l-au respins cu vehemență, alții l-au apobat, însă, în fine, chestia e că ideea lui a prins. Și mai departe, prin 1995, un psiholog și jurnalist pe nume Daniel Goleman, care aborda subiecte variate, cum ar fi creativitatea, meditația, criza ecologică, viziunea lui Dalai Lama și altele, a scris o carte care s-a bucurat de un succes imens, anume Emotional Intelligence. Premisa era că inteligența nu depinde sau nu se bazează în exclusivitate numai pe un IQ, adică pe un coeficient de inteligență care să fie măsura doar a capacității de a gândi și a raționa. Ea poate depinde sau se poate baza și pe un emotional quotient, coeficient emoțional, EQ. Ne-am mai îmbogățit astfel cu încă două concepte: EI = Inteligență emoțională EQ = Coeficient emoțional * Ok, am înțeles ideea cu psihopații și criminalii, că nu se pot pune în pielea altora etc. Problema e că psihologia psihopaților, a criminalilor, e o achestie a naibii de încurcată și ascunsă în tenebre. Și pornind de aici, doar pe baza acestor cazuri, nu se poate trage concluzia că ar exista o corelație între intuiție și empatie sau prin extenso între intuiție și moralitate. Cel puțin eu n-am întâlnit până acum studii și concluzii ferme în acest sens. 2 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Stu' 13013 Raportează post Postat Ianuarie 22, 2019 Daca mă crezi, eu nu mă bazez prea mult pe pseudoștiinței astea, bazate pe statistica .. Ideea este că , intuitiv vorbind, nu cred că intuiția poate sa se dezvolte sau să pătrundă în universul interior al unui om incapabil de a relaționa bine cu ...mediul înconjurător. 4 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
gargbird 9383 Raportează post Postat Ianuarie 23, 2019 Ce mișto subiect... Indivizii cu EQ redus pot fi numiți autiști emoționali? Oare nu e un avantaj, când însăși definiția "emoționalului" te îndeamnă să fii subiectiv? Eu cred că indivizii cu low-EQ sunt niște genii în tagma lor. Sunt, ca să zic așa, cei mai obiectivi dintre subiectivi. A fi în stare să exploatezi slăbiciunile emoționale tocmai prin absența emoțiilor mi se pare un act de geniu. Din păcate pentru cei 7+ miliarde de indivizi, acest act va fi folosit în sens destructiv, de cele mai multe ori. Da' ce dracu'?! Se moare mult mai mult de foame, de frig, de accidente rutiere sau de alte chestii. Un psihopat este o excepție, o anomalie în ecuația accidentală a accidentelor. Suntem suficienți plângăcioși pe pământ pentru a suporta intruziunea psihopaților printre noi, fără a o resimți la nivel planetar. Cum ar fi, cei cu low-EQ sunt niște zombie, doar că mult mai discreți și mai cerebrali decât cei foarte populari din filmele horror. Corec? 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
