Rasing Phonix - multumesc pentru fimulete! Foarte interesante!
Sa-ti raspund la intrebari:
Ce ti-au spus despre tine de-a lungul vietii (in special in mod repetat)? Chiar daca nu le-ai crezut, totul a ramas undeva acolo.
- Tata ma iubea foarte mult! M-a batut foarte putin! o data sau de doua ori! mama era cu sora-mea! Ii facea lucruri pe ascuns de tatal meu, ii dadea bani, o lasa pe ascuns la baerame etc!!! Simteam ca suntem in casa doua echipe: eu cu tata si sora-mea cu mama! Mai stiu ca mama nu m-a vrut! Tatal meu aducea din strainatate, pe vremea aceea, niste medicamente sub forma injectabila care provocau avortul! tata n-a lasat-o, isi mai dorea un copil si baiat daca era...... perfect! Am fost fata! Tata imi spunea "baiatul meu", desi eram un inger de fetita cu ochi mari si bucle blonde! Cand era suparata, obisnuia sa-mi spuna ca a fost o proasta ca nu si-a facut aceea injectie si sa ma "de-a afara".
Am trait si traiesc si acum cu sentimentul ca eram si sunt pe deplin vinovata de nefericirea si nemultumirile mamei sau a celor din jur! Raportez si la relatia cu mama -soacra si cumnata, care a fost o tragedie! Dar asta este alt capitol!
Am spus in propozitia anterioara expresia "cand era suparata"! Pentru mama nu exista cale de mijloc cand trebuia sa facem ceva! rezultatul trebuia sa fie perfect sau ....... perfect! N-aveam voie sa gresesc! ea era perefctiunea!
Un exemplu care-mi vine in minte: In clasa a doua am participat, de 1 Iunie, la "Desene pe Asfalt" o activitate organizata de toate scolile din oras! mama, a mers cu mine! Tema era: Imaginati-va Pacea!!! In mintea mea de copil am inceput sa desenez simbolurile pacii, porumbei albi, copii tinandu-se de mana! Stiu, ca avea o poseta/plic dintr-un material tare cartonat si lacuit, adus de tata din "afara"! M-a batut cu posesta aia in cap, de fata cu toti copiii, pana am desenat ce mi-a zis ea! Am luat premiul intai! Plangeam! Imi venea sa-l rup de fata cu toata lumea! Iar ea imi spunea " Vezi retardato, daca ai facut cum ti-am spus eu?"
Mai tot timpul eram comparata cu alti copii, de multe ori de fata cu ei, "de ce cutarescu a luat 10 si tu doar 9? - asta la scoala! - si...... Japp o palma!!!!!" Credea ca asa ma va ambitiona sa muncesc mai mult si sa aduc performanta!, nu stiu.... zic eu" 
exemplele sunt multeee!
Am ajuns ulterior la concluzia ca proximitatea sau atingerea perfectiunii ar fi protejat-o de trairea sentimentelor de rusine, de cele mai multe ori mostenite de la generatia anterioara, si de care nu a putut sa se desprinda constient.
Cat de usor suporti propriile greseli? Te urasti cateodata cand gresesti?
- Nu pot trece peste insuccese- greseli.Un exemplu de reactie la unul din insuccese: In urma cu 7 ani m-am decis sa-mi echivalez diploma de licenta! Una dintre conditii a fost sa obtin un certificat de pedagogie, care se intindea pe o perioada de 3 ani) conform cu psiho-pedagogia tarii unde ma aflu! In Romania, in timpul facultatii, se pusese foarte mult accent pe teorie si pe procesul de memorare! aici lucrurile erau diferite: Practica era cea care conta si accentul era pe proces reflectiv! Regula era asa: daca picai un singur examen, repetai anul! Si ..... am picat! A trebuit sa repet anul!
Acum vine partea proasta: Am avut o cadere nervoasa, cu stari de voma si tot procesul digestiv...... intelegeti voi! Mi-au iesit, pentru prima data in viata mea, herpesuri in jurul gurii, zona Zoster! Nu mai suportam ca nimeni sa-mi intre in birou! ma credeam ultima imbecila, idioata, cretina, retardata etc! Auzeam cuvintele mamei: "Tu nu vezi cat de proasta esti? Nu esti buna de nimic! Mai bine de c.... am la gard decat sa te mai fac" etc.
Ce cuvinte iti spunea mama ta referitor la existenta ta, dreptul tau de a exista (era el conditionat de acceptarea ei?), dreptul ei de a iti lua viata (''eu te-am facut, eu te omor'' si alte perle din astea)? Ti-a spus vreodata ca meriti sa mori pentru ca ai facut x, y, z? Iti prezicea un viitor sumbru?
Prin clasa a doua, mi-a fost schimbata invatatoarea! O persoana insensibila care criteria copiii dupa pozitia sociala a parintilor! Eu n-aveam nicio sansa: mama casnica, tata un simplu maistru! Stiu ca incepuse sa ma tina numai in 7 si 8 la scoala! Obisnuia sa ma critice in fata copiilor de simteam cum mi se usuca urechile de rusine! Era un dezastru! Matematica niciodata n-am iubit-o! Era tragedie! Am primit de la sora-mea, ea era sora mare si experta in matematica a casei, o bataie sora cu moartea pe toata perioada capitolului de invatare a Tablei Inmultirii si nu numai! Dupa fiecare greseala primeam cate un dos de palma peste gura! ajunsesem sa fac pipi pe mine pe scaunul unde stateam! Eram tot timpul urmarita! Incepusem sa ascund lucrarile! falsificam semnatura mamei! Cand veneam de la scoala, sora mea imi rasturna geanta cu susul in jos pe masa din bucatarie! Imi erau luate la control toate caietele si pentru fiecare greseala in caietul de dictare sau oricare altul, primeam palme peste fata ( ulterior, la maturitate,a trebuit sa-mi fac o rinoplastie ca osul nasului fusese fracturat), jigniri si tras de par! Ajunsesem sa blochez liftul intre etaje, si sa rup foile din caiet inainte sa intru in casa! Toata atentia ajunsese sa fie asupra mea!!! Uram! Sora mea era libera sa faca ce voia! Desi, pana atunci, ea fussese "the black -sheep" a familiei!
Intr-o zi, in aceeasi perioada, mama m-a batut atat de tare incat mi-a pus cutitul la gat! Era un cutit , ca cel de paine cu lama lunga si lata, usor flexibila! Mi-aduc aminte ca am vrut sa ma retrag si ea m-a tinut de cap! Lama cutitului mi-a strapuns pielea iar sangele imi siroia intr-un fir subtire pe piept....... si acum am semn! Imi repeta: Eu te-am facut, eu te omor!!!! Cred cu inversunare si acum ca daca as fi facut o miscare gresita, in momentul acela, mi-ar fi taiat beregata!!!!
Iti prezicea un viitor sumbru? - imi spunea ca sunt o proasta si ca va fi vai de capul meu!
Le-ai confruntat vreodata direct pe mama si pe sora ta? Daca da, cum au reactionat? - Nu. Eram o fire blanda si obedienta! ( ma raportez la varsta episoadelor mentionate mai sus 8-9-10 ani) Mai tarziu, da, ajunsesem sa ma revolt! Ajunsesem "sa raspund"
- ma obraznicisem ( asa zicea mama)! Rezultatul? bataia!
In al doilea rand, in multe familii disfunctionale exista un tipar, cel al copilului favorizat (''golden child'') si al tapului ispasitor (''scapegoat'', ''black sheep'').
Nu ma pot afilia niciunei categorii. Sa lamuresc niste aspecte, zic eu importante! Sora mea a fost un copil problema in ochii parintilor mei: nu invata, baga copii in casa fara stirea mamei ( de parca era o tragedie!.. in fine), a incercat la facultate si a luat d-abia a 4 oara, lua bani din casa fara sa spuna, se apucase de fumat in clasa a 10 -a. Si acum este la fel, alegeri neinspirate, o casnicie pierduta, datorii la banci.... etc.
Tot timpul erau certuri in casa din aceste cauze, primea bataie sora-cu-moartea iar de cele mai multe ori o scapau plansetele si tipetele mele de copil! ( sunt cu 8 ani mai mica ca ea!). Pe urma, incepand cu episodul invatatoarei sus amintite, atentia a inceput sa se indrepte catre mine, bataia o primeam eu etc. Sora mea incepuse sa faca parte din tabara adversa! Se transformase in tartor!
* Cred eu, nu stiu, ca era un mod de a indrepta atentia mamei si a tatalui pe mine pentru ca ea sa se elibereze si sa faca ce doreste!
Concluzie: am fost the black-sheep intre 7 si 10 ani si golden child (daca as putea numi asa) inainte si putin dupa aceste varste! Atentia era acordata in totalitate sorei mele! Cand intram in bucatarie, acolo se luau mai toate deciziile, si incercam sa intreb ceva eram trimisa in camera mea! Nimeni nu auzea! Mama mi-a confesat pe la 18 ani ca ea nici nu a realizat cand am crescut! La 19 ani, ea, inca ma numea, 'cea mica"!
Mama stiu ca era o persoana care daca gresea, credea ca din cauza noastra se intampla asa ceva! isi descarca nervii pe cel mai apropiat ca spatiu! De regula pe mine, pentru ca, copil fiind, stateam mai mult in preajma ei! Toti din jur erau vinovati de greselile ei, dar niciodata ea! Cred ca m-am facut inteleasa!
Cam asta e! sper ca n-am batut prea tare campii!