Nu cred ca o sa reusesc....

Si fuge de tine?

Rasa pura in general e dresata, altfel il tii pe post de vijelie.

Pana îl incaleci prima dată este mai greu.... Dupa sunt sigur ca s-ar supune mai usor. Dar cum nu ma indeletnicesc cu dresajul acestei specii, in momentul asta astept.

Un pur sange e foarte scump si nu e usor de intretinut. Cum sa nu fie dresat deja?

Drama ta interioara are sens oricum pentru tine si nu numai, daca nu avea sens nu o sufereai.

Problema e sa consitientizezi la fel de tulburator si ca are sens resetarea din ea.

Cum adica domnisoara farmacista a fost o clienta ... multumitoare, adica dupa caderea de pe caii mari, ai mai practicat echitatia? Si cum adica nu era pe masura ta (fizic, psihic; intelectual, financiar)?

Ti-a cazut cu tronc vreo haraboaica?

allinone a scris:

Dimpotriva, daca ar putea bărbatul sa i se supună. Sper sa nu-mi atrag iarăși furia Doamnelor de pe acest forum.

Insa atitudinea Doamnelor a fost destul de agresivă:. etc

Hello again.. Doamnele asa-s ele, mai cu gura mare, dar iti dai seama ca nu se infurie pentru atata lucru. Te asigur, am curaj sa vorbesc si in numele celorlalte Doamne (multumesc pt majuscula, am luat-o de buna)

allinone a scris:

@Aramis: am 36 de ani... Am spus aproape 40 pentru ca am considerat ca nu are atât de mare importanță numarul exact. Ce conteaza este ca ma îndrept spre middle age crisis.

Well.. daca pana acum n-am facut-o, acuma s-ar putea sa ma infurii. Eu am 37 si daca imi zici de middle age, s-ar putea sa ma alterez Glumesti, la 36 de ani esti in punctul maxim al existentei tale, esti la varsta la care barbatii abia incep sa fie evaluati foarte pozitiv de femei. Mai ai pana la middle age, ai innebunit?

allinone a scris:

Am avut odata intenția sa cer la o farmacie ceva pentru depresie insa recunosc ca mi-a fost rusine. Cum puteam sa admit în fata domnișoarei respective ca sunt o epavă cu nervii la pământ?

Na, scuze, dar odata cu plecarea din tara, ti-ai lasat si za balls acolo? Serios, ce discurs e asta, ca ti-e rusine sa ceri la farmacie? Orice, nu numai calmante sau ceva, am vazut ca ti-au mai zis si altii inainte...

Paralela cu echitatia era doar pentru fun. Desi sunt sigur ca m-ar ajuta sa trec mai usor peste situatie o astfel de lectie de echitatie, inca nu am facut asta din cateva motive. Domnisoara a fost clienta in sensul ca I-am renovat garsoniera si era o persoana foarte draguta dar nu tipul meu. Daca nu eram pretentios eram iarasi de mult pe cai. Si nu, nu sunt superficial. Am peste 1,80 inaltime si chiar daca am mai slabit tot nu sunt de aruncat.

Like it or not, 36 de ani sunt 36 de ani. Trebuia sa fiu intr-un alt loc/alta pozitie acum si nicidecum in cea in care ma aflu. Si pentru mine inseamna cam jumatea vietii. Ca sa nu vorbesc si de optiunile care le am materie de femei.

Sunt mai constient ca oricine ca ar trebui sa-mi resetez gandirea si sa las astfel de "filozofari" deoparte insa nu reusesc. Incerc si tot incerc si nu inteleg unde gresesc de nu reusesc. Ea imi spune ca s-a terminat, get over it. Inclusiv asta imi creeaza un blocaj mental deoarece nu inteleg cum ea reuseste sa stearga cu buretele tot asa de usor.

LE: sunt sigur ca deja devine plictisitor pentru voi sa ma tot auziti lamentandu-ma....sper doar sa ma plictisesc si eu sa ma lamentez la un moment dat. Multumesc pentru intelegere.

Cand ajunge omul in deprimare, dar mai ales in disperare (deznadejde), nu o face intrucat rational nu si-a facut datoria fata de el insusi, ci 98% omul ajunge in asemenea situatie intrucat, "vine valul" vietii (vorba versului din melodia lui Stratan) si valul cand vine, poate fi si tsunami, spulbera; eh, de unde o astfel de educatie care sa ne sustina in asemenea urgii ale naturii vietii umane? nimeni nu ne-a pregatit pentru viata in asa fel incat sa facem fata la asa ceva, anume la dezamagirea din amagirile, din atasamentarile fata de oameni, obiecte, situatii, obiceiuri, trairi, vise si sperante, ...

Ancorarea in trecut, daca iti produce o stare negativa, e de evitat (pe cat posibil desigur), fugi de aminitirile provocatoare de durere sufleteasca, se pare ca nu esti in situatia de a le infrunta inca.

Daca situatia dintre tine si fosta e o ruptura evidenta si clara, atunci e musai sa intelegi si tu asta si sa treci peste, ce a fost a fost.

Asa e, nu poti sufleteste, rana sangereaza, dar macar intelege teoretic, ia-ti gandul de la fosta relatie in sens de a dialoga cu tine si a-ti spune ca ai terminat; nu te complace in consideratii despre acest trecut, e doar trecut si nimeni nu traieste in trecut decat prin amintiri (declansatoare de emotional negativ, in cazul tau acum).

Nu reusesti sa iti resetei gandirea, normal, focul pasional al dezamagirii te arde, dar treptat poti sa tinzi catre asta, iar a fi preocupat mereu de altceva, ajuta.

Filozofeala e buna, dar referitor la altceva, nu la ceea ce te macina dinspre relatia esuata si situatia pe care o aveai, aceasta incarcatura negativa care vine sa te omoare.

Cum sa nu te lamentezi cand ai fost asa de ranit? de fapt nu te lamentezi atata vreme cat nu poti iesi din ghiarele afectivitatii distructive, doar ceri ajutor.

Indiferent daca ai reusite mici sau mari, ori daca recazi in demoralizare, ai o singura datorie fata de tine insuti, sa te ridici si sa incerci din nou si din nou; cand e urgie emotionala, multumste-te cu putin, pleca capul, adaposteste-te si reia lucrarea ta de revalidare dupa ce se arata un pic de soare din nou; valurile deprimarii sunt multe dupa o asemenea intamplare, dar nici unul nu va fi ca primul daca nu hranesti din plin bestia emotionala cu amintiri.

Acuma ce faci, unde ti-e mintea weekend fiind si tu aflandu-te in nesiguranta, asa cum ai zis?

Incearca sa faci program, dar unul lejer de care sa te poti tine, astfel incat sa ai mereu preocupari ce nu lasa loc la amintiri nebune.

Nu-i nimic daca nu reusesti, mai incerca iar si iar; si cel mai important, oricat nu ti-ar iesi, nu te invinovati si tu pe tine insuti, ai macar tu mila de tine.

Ai grija sa ai mila de tine cel ce vrea sa traiasca si el o viata normala, nu de tine cel ce vrea sa te ucida cu deznadejde si cele ce duc catre ea, adica amintiri, ganduri, lene fizica si psihica si chiar printre picaturi o lamentare a ta fata de tine ca sa nu faci cele ce te pot salva!!!

Hai, hai, baga muzica si dance-inguri, da, da, baga-le de nebun asa, de unu singur, intrucat de unu singur traieste orice om emotiile si sentimentele sale, precum si amintirile, indiferent daca le impartaseste sau nu fizic, verbal si empatic cu altii.

Sunt obosit fizic acum. Intr-o oarecare masura ajuta...nu înlătura gândurile dar macar sunt destul de obosit ca sa mai reactionez prea tare. Plimbat și cu autobuzul cca o ora dus si o ora intors. Am avut destul timp sa privesc pe geam și la oameni. Dar realizez ca aproape 6 ani am trait doar pentru ea. Nu am avut nici o intentie sa o însel si deci, am respirat doar pentru ea. Orice clipa in ultimii 6 ani am trait-o pentru ea... Acum trebuie sa învăț sa traiesc din nou pentru mine.

Cred ca sunt unul din putinii barbati fraieri de pe lumea asta. Probabil si prea mult siguranta și respect deranjează. Nu pot decât sa-i doresc sa aiba parte pentru tot restul vietii ei de opusul meu. Se pare ca natura ei are nevoie de suferinta nu de ce i-am oferit eu.

@Ampera: bine a zis Freud insa nu stiu cum ar fi reusit el sa treacă peste, daca ar fi înconjurat de tampiti. Aici e dilema mare. Nu poți trai in afara societatii decat daca esti nebun sau geniu.

allinone a scris:

Orice clipa in ultimii 6 ani am trait-o pentru ea... Acum trebuie sa învăț sa traiesc din nou pentru mine.

Adevarat! Nu este un lucru sanatos ce sustii mai sus, ca 6 ani nu ai fost tu insuti. Acest lucru este impovarator pentru celalalt, si desi pare greu de acceptat, finalul era previzibil pentru oricine, mai putin pentru tine care nu traiai ci te lasai trait. Ei, acest lucru se plateste mai devreme, nu este in firea lucrurilor si nu este sanatos.

Sfatul meu este sa inveti sa traiesti pentru tine, iar cand vei reusi cu adevarat nu vei mai renunta la asta, pentru ca postura de fraier singur ti-ai ales-o cand ai renuntat la tine pentru ea. Iar femeile nu sunt miloase decat cu animalele neajutorate, barbatii sunt exclusi din aceasta categorie.