Saya. a scris:
( Arcangelo)
Totodatä poti privii si propriul täu sentiment in ochi, sä te intrebi dacä sentimentul care este produs de faptele celor din jur este in proportie cu ceea ce se intâmplä. Te poti si intreba dacä dorinta ta de a numii pe cei din jur 'paraziti' sau 'oameni räi' nu-ti däruieste tie un sentiment de superioritate.
Esti liber de impulse de urä, gelozie, räzbunare, sau de dorinta de a distruge? Esti liber de egoism, calicie, si orice alte impulse si sentimente pe care la cei din jur le numesti ''rele''?
Nu intreb dacä distrugi si dacä te räzbuni, ci intreb dacä esti liber de aceste sentimente/impulse.
Eu nu sunt liberä.
Tocmai ca nu iti validezi perceptiile emotionale,asta e problema.
Acest sistem manipulativ,autoritar,patriarhal a demonizat,ridiculizat,a tratat cu dispret femininul,tocmai datorita faptului ca,pe langa simturile noastre fizice si pe langa ratiune,avem cel mai important instrument de perceptie: inima.
Emotiile au ajuns sa fie tratate ca fiind lipsite de valoare,intuitiile la fel...tot ce ar fi putut sa ne deschida ochii,a fost suprimat.
De ce sa nu acorzi credit la ceea ce simti?
Vorbesti din minte...despre minte,despre NOTIUNILE de bine si rau care se afla in minte,despre relativismul lor,al notiunilor,al conceptelor.
Insa ceea ce simti,e atat de discreditat,ca a fost din start inlaturat pana si din argumentatie -nu e "rational" -asa ca nu are valoare.
Ei bine,afla ca nu exista nici un motiv pentru care glasul interior sa fie discreditat sistematic asa,si nici un motiv pentru care mintea sa nu poata intelege si explica ceea ce inima simte,ceea ce intuitia aduce la lumina.
Oamenii au fost facuti sa se teama de necunoscut in asemenea masura,incat daca apare ceva nou,care nu se potriveste cu vechiturile pe care le ruleaza mintea lor,acel ceva e automat discreditat.