acces realitate 1081 Raportează post Postat Decembrie 20, 2013 Sensul topicului nu e sa discutam despre zeitatile trecutului. Nici nu are drept scop discutarea neaparat despre teism si ateism. Scopul principal este a discuta despre posibilitatea unei situatii primordiale teismului si ateismului, primordiale si lui crdincios si necredincios. De exemplu, cel ce nu e alcoolic, a ajuns a purta aceasta eticheta, doar datorita alcoolicilor, fara alcoolici, ei nu ar fi cei ce nu sunt alcoolici. Asadar teismul, deismul, credinta in supranatural, au impus ateismul, necredinta, sau invers? Daca prima nu ar fi impus-o pe a doua, cum trebuia sa ne numim? Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Marinel 803 Raportează post Postat Decembrie 20, 2013 Superstiţiile, pentru că sunt legate de cele mai simple procese ale gândirii. 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
acces realitate 1081 Raportează post Postat Decembrie 20, 2013 Ok, si inainte de a deveni superstitios cum era. Care e starea naturala a omului? Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Marinel 803 Raportează post Postat Decembrie 20, 2013 Înainte nu era om, pentru că nu raţiona. Gândirea prin inducţie simplă este prima formă de gândire. 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
@5 IP 2340 Raportează post Postat Decembrie 20, 2013 Ok, si inainte de a deveni superstitios cum era. Care e starea naturala a omului? Inaintea credintei si religiilor a fost frica de autoritate si necunoscut...instinctul. Ca mamifer se rezuma la teama de liderul grupului, fulgere, potopuri, in general... necunoscutul, dar evoluand a inceput sa faca asocieri aiurea si sa inzestreze cu insusiri supranaturale diverse persoane, fenomene, ori lucruri. Unii mai smecheri au speculat temerile si s-au erijat in entitati, ori imputerniciti ai acestora, spre folosul personal, cultivand tot felul de bazaconii pe post de povete. Asa s-au nascut religiile. Ca ele inca dainue, pai asta releva gradul nostru de evolutie, ca specie. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
acces realitate 1081 Raportează post Postat Decembrie 20, 2013 Bun, am directionat eu prea mult catre trecutul umanitatii. Daca ne intoarcem in realitatea vietii noastre, care e starea naturala a omului ce habar nu are cine sau ce e Dumnezeu, nu il intereseaza si nici nu are vreo tangenta cu asta? Sa zicem, exista acesta posibilitate de mai sus, el, pentru el insusi si pentru cei asemenea, nu e nici credincios si nici necredincios, cum e atunci? vezi exemplul cu alcoolicul. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Marinel 803 Raportează post Postat Decembrie 20, 2013 Urmăreşte evoluţia gândirii unui copil. Ea repetă, oarecum, evoluţia gândirii umane. 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
acces realitate 1081 Raportează post Postat Decembrie 20, 2013 (editat) Bine, vad ca nici asa nu o scoatem la capat, o sa ma dau exemplu chiar pe mine, ca sa nu exista dubii. Aproximativ inainte de '86 dintr-o crunta cenzura a informatiei dar si datorita mediului in care m-am nascut si crescut, nu stiam nimic, dar nimic despre Dumnezeu si crestinism sau alta religie, cult, spiritualitate, ...daca ma intreba cineva cine e Iisus, Sf. Maria ori de-astea, habar nu aveam (atata doar stiam ca e sarbatoare de Sf. Maria, ..., traditii populare). In acele vremuri, nu aveam cum sa fiu ateu, intrucat nu se punea problema sa fiu teist (deist, ...), care era incadrarea mea atunci? Sa nu imi zici "ignorant", "incult", nu la asta ma refer. Editat Decembrie 20, 2013 de suntnusunt Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
King1 8296 Raportează post Postat Decembrie 20, 2013 Bine, vad ca nici asa nu o scoatem la capat, o sa ma dau exemplu chiar pe mine, ca sa nu exista dubii. Aproximativ inainte de '86 dintr-o crunta cenzura a informatiei dar si datorita mediului in care m-am nascut si crescut, nu stiam nimic, dar nimic despre Dumnezeu si crestinism sau alta religie, cult, spiritualitate, ...daca ma intreba cineva cine e Iisus, Sf. Maria ori de-astea, habar nu aveam (atata doar stiam ca e sarbatoare de Sf. Maria, ..., traditii populare). In acele vremuri, nu aveam cum sa fiu ateu, intrucat nu se punea problema sa fiu teist (deist, ...), care era incadrarea mea atunci? Sa nu imi zici "ignorant", "incult", nu la asta ma refer. Nu erai nici religios, nici anti-religios, ci un om nepasator/indiferent prin raportare la religie. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
acces realitate 1081 Raportează post Postat Decembrie 20, 2013 (editat) Nu erai nici religios, nici anti-religios, ci un om nepasator/indiferent prin raportare la religie. Si daca acuma, exista un asemenea om, cum e potrivit a ii numi orientarea? E evident ca nu e deist, teist, ateu, credincios, necredincios. De exemplu, un nefumator e numit nefumator numai din cauza existentei fumatorilor, daca insa il scoatem din aceasta artificiala etichetare, poftim daca il scoatem din universul unde exista fumatori, cum il numim, nu ar fi aberant sa ne mai raportam la fumator si sa il numim nefumator? Daca facem analogie cu asta, care e raspunsul la intrebarea mea boldat-a? Editat Decembrie 20, 2013 de suntnusunt Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri