Starea Primordiala a Individului

Jnanadakini a scris:

Dar tu stii cine e Nagarjuna ?

Cu aceata atitudine nu ajungem nicaieri.

Cum poti sa suspectezi pe cineva ca s-a inselat sau a gresit cand nici macar nu esti familiar cu acea abordare ?

"Essence arising from

Causes and conditions makes no sense.

If essence came from causes and conditions

Then it would be fabricated

How could it be appropriate

For fabricated essence to come to be ?

Essence itself is not artificial

And does not depend on another.

O esenta nu poate fi artificial creata caci in momentul in care ne gandim la esenta unui lucru imediat trebuie sa avem putinta a o indentifica.Daca am avea un lucru care ar avea o esenta si ar continua sa fie supus schimbarii iar esenta lui nu s-ar schimba am avea doua entitati una neschimbataore (esenta) si cea care se schimba in timp .Daca insa am avea un lucru in care esenta s-ar schimba ea ar trebui sa aiba in sinea ei un potential care da nastere esentei schimbatoare din secunda viitoare.Astfel am avea o esenta care este multipla in sinea ei, compozita.Mai mult daca ea se schimba datorita timpului si conditiilor externe , elementelor naturii am avea o esenta care nu mai e esenta , fixa, ireductibila, independenta si a carei natura este una contradictorie in care caracterul ireductibil independent, fix, permanent coexista cu caracterul schimbator, tranzitoriu, ceea ce ar conduce la pozitiii inconsitente, aberante , misterioase.

Cum esenta este prin definitie independenta, fixa si permananeta aparitia ei nu poate fi dependenta de conditii si cause caci daca ar fi s-ar numi ca la facerea ei ar conlucra diverse elemente si ar da nastere unei naturi compozite.Mai mult s-ar numi ca ea intra in timp avand un inceput, ceea ce ar nega caracterul ei permanent.

Dar pentru ca toate entitatile sau "existentii" apar din cauze si conditii rezulta ca acestea nu poseda vreo esenta de sine statatoare.

If there is no essence

How can there be difference in entities ?

The essence in entitities

Is what is called the entity of difference

Without having essence or otherness-essence,

How can there be entities ?

If there are essences and entities

Entities are established

Daca existentii nu au o esenta a lor nu poate exista o diferenta pe baza de esenta.

Cu alte cuvinte modalitatea in care lururile sunt este identica pentru toate lucrurile aceasta insemnand ca din pucntul de vedere al vacuitatii toate lucrurile sunt la fel, nu au o esenta a lor.

Mai mult trebuie sa existe o diferenta intre potentialul esenta inerent conditiillor si esenta lucrului produs de aceste conditii.

Daca esenta lucrului produs este asemanatoare cu esenta potentiala in conditii ar conduce la situatia in care ea este eterna si am avea situatii absurde in care un mar ar contine esenta unui pahar, un pahar ar contine esenta unei mese...s.a.m.d.

If the entity is not established

A nonentity is not established

An entity that has become different

Is a non entity, people say.

Those who see essence and essential difference

And entities and nonentities

They do not see the truth

Taught by the Buddha.

If existence were through essence

Then there would be no non-existence.

A change in essence

Could never be tenable.

If there is no essence

What could become other?

If there is essence

What could become other?

To say "it is" is to grasp for permanence

To say"it is not" is to adopt the view of nihilism

Therefore a wise person

Does not say "exists" or "does not exist"

"Whatever exists through its essence

Cannot be nonexistent" is eternalism

"It existed before but it doesnt now"

Entails the error of nihilism."

Am auzit de Nagarjuna înainte de a auzi tu de el şi chiar de budism...Nagarjuna este recunoscut a fi unul dintre cei mai influenţi gânditori ai filosofiei indiene şi budiste. Conceptele sale madhyamaka (calea de mijloc) şi śūnyatā (emptiness, vid) au influenţat dezbaterile filosofice multă vrme după moartea sa iar anumite teme ale sale au fost preluate de bidismul tibetan devenind chiar poziţia oficială filosofică a acestuia. Aşa că stai liniştit, că nu l-ai descoperit tu pe Nagarjuna.

În lumina dezbaterilor filosofice contemporane, Nagarjuna are meritele lui după cum are şi punctele lui slabe. Deci e posibil să se fi înşelat în anumite privinţe.

Şi acum revin cu întrebarea de fond, care-i definiţia esenţei date de Nagarjuna la care făceai apel mai devreme? Degeaba dai copy/paste-uri din engleză când nu poţi să răspunzi la o întrebare simplă, anume, care-i definiţia esenţei date de Nagarjuna? Răspunde frate, simplu, pe româneşte, că Îţi pot da şi eu o grămadă de citate şi linkuri mult mai complexe cu privire la Nagarjuna şi la ce a spus el. Vrei să vezi câteva? UiIă-te aici:

http://dillonspace.blogspot.ro/2009/02/nagarjunas-teaching-on-essence.html

http://www.bergen.edu/phr/121/NagarjunaGC.pdf

http://www.iep.utm.edu/nagarjun/

Deci lasă citatele în engleză şi spune întâi care-i definiţia esenţei date de Nagarjuna şi abia apoi, pe baza acesteia, putem discuta eventual ce spune Nagarjuna despre esenţă, precum şi despre rolul lui în istoria filosofiei şi a logicii.

Jnanadakini a scris:

Dar tu stii cine e Nagarjuna ?

Cu aceata atitudine nu ajungem nicaieri.

Cum poti sa suspectezi pe cineva ca s-a inselat sau a gresit cand nici macar nu esti familiar cu acea abordare ?

"Essence arising from

Causes and conditions makes no sense.

If essence came from causes and conditions

Then it would be fabricated

How could it be appropriate

For fabricated essence to come to be ?

Essence itself is not artificial

And does not depend on another.

O esenta nu poate fi artificial creata caci in momentul in care ne gandim la esenta unui lucru imediat trebuie sa avem putinta a o indentifica.Daca am avea un lucru care ar avea o esenta si ar continua sa fie supus schimbarii iar esenta lui nu s-ar schimba am avea doua entitati una neschimbataore (esenta) si cea care se schimba in timp .Daca insa am avea un lucru in care esenta s-ar schimba ea ar trebui sa aiba in sinea ei un potential care da nastere esentei schimbatoare din secunda viitoare.Astfel am avea o esenta care este multipla in sinea ei, compozita.Mai mult daca ea se schimba datorita timpului si conditiilor externe , elementelor naturii am avea o esenta care nu mai e esenta , fixa, ireductibila, independenta si a carei natura este una contradictorie in care caracterul ireductibil independent, fix, permanent coexista cu caracterul schimbator, tranzitoriu, ceea ce ar conduce la pozitiii inconsitente, aberante , misterioase.

Cum esenta este prin definitie independenta, fixa si permananeta aparitia ei nu poate fi dependenta de conditii si cause caci daca ar fi s-ar numi ca la facerea ei ar conlucra diverse elemente si ar da nastere unei naturi compozite.Mai mult s-ar numi ca ea intra in timp avand un inceput, ceea ce ar nega caracterul ei permanent.

Dar pentru ca toate entitatile sau "existentii" apar din cauze si conditii rezulta ca acestea nu poseda vreo esenta de sine statatoare.

If there is no essence

How can there be difference in entities ?

The essence in entitities

Is what is called the entity of difference

Without having essence or otherness-essence,

How can there be entities ?

If there are essences and entities

Entities are established

Daca existentii nu au o esenta a lor nu poate exista o diferenta pe baza de esenta.

Cu alte cuvinte modalitatea in care lururile sunt este identica pentru toate lucrurile aceasta insemnand ca din pucntul de vedere al vacuitatii toate lucrurile sunt la fel, nu au o esenta a lor.

Mai mult trebuie sa existe o diferenta intre potentialul esenta inerent conditiillor si esenta lucrului produs de aceste conditii.

Daca esenta lucrului produs este asemanatoare cu esenta potentiala in conditii ar conduce la situatia in care ea este eterna si am avea situatii absurde in care un mar ar contine esenta unui pahar, un pahar ar contine esenta unei mese...s.a.m.d.

If the entity is not established

A nonentity is not established

An entity that has become different

Is a non entity, people say.

Those who see essence and essential difference

And entities and nonentities

They do not see the truth

Taught by the Buddha.

If existence were through essence

Then there would be no non-existence.

A change in essence

Could never be tenable.

If there is no essence

What could become other?

If there is essence

What could become other?

To say "it is" is to grasp for permanence

To say"it is not" is to adopt the view of nihilism

Therefore a wise person

Does not say "exists" or "does not exist"

"Whatever exists through its essence

Cannot be nonexistent" is eternalism

"It existed before but it doesnt now"

Entails the error of nihilism."

Nu m-am dus mai departe de :

"Essence arising from

Causes and conditions makes no sense.

If essence came from causes and conditions

Then it would be fabricated

How could it be appropriate

For fabricated essence to come to be ?

Essence itself is not artificial

And does not depend on another."

In crestinism si probabil in iudaism si mohamedanism Dumnezeu este Cel care in esenta sa este fara de cauza. Deci ce pentru noi se cheama Dumnezeu la tine se numeste "esenta primordial." Diferenta este ca nu vedem in ce fel in esenta primordiala individualitatile se deosebeau.

Daca au existat individualitati atunci toate aceste individualitai erau Dumnezei; Totusi pentru noi in afara de "fara de cauza" revelatia spune " si in care nu este schimbare".

Si mai multe. Am ramas la aceste doua pentru ca in aceasta esenta primordiala individuala ( sa nu individuala, nu este clar) a existat o schimbare.

Deci, esenta primordiala nu poate fi Dumnezeu.

Origen_2012 a scris:

Despre gravitatie nu stim ce este. Dar cum este stim , adica cum interactionam cu ea.

Si repet intrebarea:

Din perspectiva ta actuala, este sau nu aberant sa ne intrebam "ce este?" si sa afirmam ceva despre esente, despre esenta numita gravitatie, despre esenta numita de autorul topicului "primordialitate"?

In plus, "cum este?" (esenta), consideri o intrebare cu raspunsuri posibil diferite de la un individ la altul si de la o comunitate la alta?

Vriies a scris:

Am auzit de Nagarjuna înainte de a auzi tu de el şi chiar de budism...Nagarjuna este recunoscut a fi unul dintre cei mai influenţi gânditori ai filosofiei indiene şi budiste. Conceptele sale madhyamaka (calea de mijloc) şi śūnyatā (emptiness, vid) au influenţat dezbaterile filosofice multă vrme după moartea sa iar anumite teme ale sale au fost preluate de bidismul tibetan devenind chiar poziţia oficială filosofică a acestuia. Aşa că stai liniştit, că nu l-ai descoperit tu pe Nagarjuna.

În lumina dezbaterilor filosofice contemporane, Nagarjuna are meritele lui după cum are şi punctele lui slabe. Deci e posibil să se fi înşelat în anumite privinţe.

Şi acum revin cu întrebarea de fond, care-i definiţia esenţei date de Nagarjuna la care făceai apel mai devreme? Degeaba dai copy/paste-uri din engleză când nu poţi să răspunzi la o întrebare simplă, anume, care-i definiţia esenţei date de Nagarjuna? Răspunde frate, simplu, pe româneşte, că Îţi pot da şi eu o grămadă de citate şi linkuri mult mai complexe cu privire la Nagarjuna şi la ce a spus el. Vrei să vezi câteva? UiIă-te aici:

http://dillonspace.blogspot.ro/2009/02/nagarjunas-teaching-on-essence.html

http://www.bergen.edu/phr/121/NagarjunaGC.pdf

http://www.iep.utm.edu/nagarjun/

Deci lasă citatele în engleză şi spune întâi care-i definiţia esenţei date de Nagarjuna şi abia apoi, pe baza acesteia, putem discuta eventual ce spune Nagarjuna despre esenţă, precum şi despre rolul lui în istoria filosofiei şi a logicii.

Deoarece intraga lume fenomenala apare pe baza de conditii se cheama ca natura lucrurilor este vida si in opozitie cu caracterul neschimbator , permanent, fix, independent pe care mintea il atribuie lucrurilor.

Caracterul permanent , fix, independent pe care mintea il atribuie lucrurilor este ceea ce Nagarjuna numeste esenta.

suntnusunt a scris:

Si repet intrebarea:

Din perspectiva ta actuala, este sau nu aberant sa ne intrebam "ce este?" si sa afirmam ceva despre esente, despre esenta numita gravitatie, despre esenta numita de autorul topicului "primordialitate"?

In plus, "cum este?" (esenta), consideri o intrebare cu raspunsuri posibil diferite de la un individ la altul si de la o comunitate la alta?

Cam incurcata intrebarea; eu am cerut o lamurire de la cel care a afirmat despre individualitatii in starea primordiala; nu de la o comunitatea sau alta; cind facem afirmatii este de inteles ca si intelegem ce spunem prin individualitati.

Jnanadakini a scris:

Deoarece intraga lume fenomenala apare pe baza de conditii se cheama ca natura lucrurilor este vida si in opozitie cu caracterul neschimbator , permanent, fix, independent pe care mintea il atribuie lucrurilor.

Caracterul permanent , fix, independent pe care mintea il atribuie lucrurilor este ceea ce Nagarjuna numeste esenta.

cum adica "pe care mintea il atribuie lucrurilor"? Spui asta pentru a da forma teoretica unei definitii (care dupa parerea mea, nici nu era necesara, nu aduce nimic in plus, ba pare putin ridicol de simpluta in contextul in care tu ai explicat pagini intregi, acum ti se cere sa reduci totul la o definitie si sa ne intoarcem de unde porniram)?

Jnanadakini a scris:

Deoarece intraga lume fenomenala apare pe baza de conditii se cheama ca natura lucrurilor este vida si in opozitie cu caracterul neschimbator , permanent, fix, independent pe care mintea il atribuie lucrurilor.

Caracterul permanent , fix, independent pe care mintea il atribuie lucrurilor este ceea ce Nagarjuna numeste esenta.

Prin ce ai spus tu aici, nu e deloc clar ce se înţelege prin esenţă şi ce a vrut să ne spună Nagarjuna.

Problema e multmai complexă de atât şi pentru a o descâlci, a o face cât de cât accesibilă, e important să încercăm să explicităm o serie de concepte cum ar fi esenţă, fenomen, precum şi relaţiile dintre acestea.

Prin conceptul de esenţa, atât în sens filosofic cât şi în cel ştiinţific, înţelegem o alcătuire unitară a obiectelor şi fenomenelor care le conferă acestora atât unitate cât şi specificitate calitativă. Altfel spus, esenţa se referă la nişte caracteristici stabile ale unor obiecte sau procese care le fac pe acestea să fie ceea ce sunt şi le diferenţiază de alte obiecte sau procese.

Prin fenomene înţelegem trăsăturile individuale, exterioare şi întâmplătoare ale obiectelor şi proceselor prin care acestea se manifestă în domeniul realităţii.

De aici, putem deduce imediat că esenţa constituie o anumită stabilitate în raport cu fluiditatea manifesărilor fenomenale. Mai departe, trebuie menţionat şi faptul că, potrivit înţelegerii noastre, drumul real al cunoaşterii, validat de ştiinţă, constă în procesul de trecere de la fenomen la esenţă. Adică de la manifestările exterioare ale unor lucruri, pe care le percepem în mod direct prin simţuri sau prin instrumente care măresc puterea de percepţie, la caracteristicile lor intrinseci care le determină identitatea, adică la esenţe, care sunt cognoscibile indirect, adică prin intermediul gândirii.

E un aspect de care noi, cei de acum, e musai să ţinem cont şi de care cei din vremea aia n-aveau cum să ţină cont pentru simplul fapt că la vremea respectivă ştiinţa încă nu era consolidată ca atare.

Prin ce ai spus tu aici, nu e deloc clar ce se înţelege prin esenţă şi ce a vrut să ne spună Nagarjuna.

Problema e multmai complexă de atât şi pentru a o descâlci, a o face cât de cât accesibilă, e important să încercăm să explicităm o serie de concepte cum ar fi esenţă, fenomen, precum şi relaţiile dintre acestea.

Intregul tau demers este eronat pentru ca porneste de la notiuni pe care nu le-ai inteles cum trebuie

Intreaga demonstratie a lui Nagarjuna se contcentreaza in jurul reliefarii fara echivoc a vacuitatii realitatii sau a lipsei existentei prin sine.

Acestea nu sunt curente pe care unele scoli sau secte din trecut le-au intretinut ci reprezinta presupunerea preteoretica ,naiva a unei minti de a acorda o existenta separata fenomenelor.

Cu alte cuvinte Ngarjuna provoaca si distruge iluzia innascuta, inerenta mintii fiintelor asa cum exista ele pe aceasta planeta.

Fenomen se refera la intreaga textura a realitatii.Cum toate fenomenle sunt vide de o esenta ele nu pot fi singulare in mod ultim.Insa la nivelul unei minti care nu intelege cum realitatea "exista" fenomenele sunt multiple pentru ca mintea le inzestreaza cu existenta separata, o esenta .

Prin conceptul de esenţa, atât în sens filosofic cât şi în cel ştiinţific, înţelegem o alcătuire unitară a obiectelor şi fenomenelor care le conferă acestora atât unitate cât şi specificitate calitativă. Altfel spus, esenţa se referă la nişte caracteristici stabile ale unor obiecte sau procese care le fac pe acestea să fie ceea ce sunt şi le diferenţiază de alte obiecte sau procese.

Prin fenomene înţelegem trăsăturile individuale, exterioare şi întâmplătoare ale obiectelor şi proceselor prin care acestea se manifestă în domeniul realităţii.

De aici, putem deduce imediat că esenţa constituie o anumită stabilitate în raport cu fluiditatea manifesărilor fenomenale. Mai departe, trebuie menţionat şi faptul că, potrivit înţelegerii noastre, drumul real al cunoaşterii, validat de ştiinţă, constă în procesul de trecere de la fenomen la esenţă. Adică de la manifestările exterioare ale unor lucruri, pe care le percepem în mod direct prin simţuri sau prin instrumente care măresc puterea de percepţie, la caracteristicile lor intrinseci care le determină identitatea, adică la esenţe, care sunt cognoscibile indirect, adică prin intermediul gândirii.

Aici discutam de esenta asa cum este ea inteleasa intr-un anumit context .Cred ca acest context se subantelege."Sensul filosofic" si "cel stiintific" nu au ce cauta aici.In rest intreaga ta demonstratie pica caci nu intelegi ce este esenta in sensul discutat de Nagarjuna pentru ca in finalul acestui paragraph ajungi la concluzia ca o esenta poate fi cunoscuta de catre gandire fara sa intelegi ca "esenta" asa cum am mai spus este o proiectie falsa a mintii asupra fenomenelor.

Si cand aduci in discutie viziunea "validat de stiinta" ma faci sa rad.De unde si pana unde este stiinta un punct absolut de referinta in a valida "drumul real al cunoasterii"?

E un aspect de care noi, cei de acum, e musai să ţinem cont şi de care cei din vremea aia n-aveau cum să ţină cont pentru simplul fapt că la vremea respectivă ştiinţa încă nu era consolidată ca atare.

.......

În acea perioadă de expansiune constantă a budismului erau o grămadă de şcoli şi secte ale acestuia care aveau perspective doctrinare deosebite. Majoritatea acestora considerau că la baza lucrurilor care constituie realitatea noastră stau o serie de elemente fundamentale numite svabhava, termen tradus prin esenţe, care au o natură fixă şi care fac ca fiecare lucru sau fenomen să fie ceea ce este şi să-l diferenţieze de alte lucruri sau fenomene. Observăm însă că prin termenul de esenţă, la vremea aia, se înţelegea substaţa ultimă, neschimbătoare şi infinită, care ar sta la baza multiplicităţii obiectelor realităţii, termenul neavând în totalitate semnificaţia pe care io dăm noi acum.

Stiinta ?Huh ?

Si aici arati ca nu intelegi ca demonstratia lui Nagarjuna are o functie soteriologica pornind astfel de la prezumtiile si proiectiile asupra experienttei pe care o minte le creaza in mod continuu.

Acestea nu sunt viziunile sau punctele de vedere ale unor scoli sau secte din trecut ci reprezinta modul de svabava in care o minte duala functioneaza.

Daca intelegi modul de "svabava" in care o minte functioneaza si care este insasi radacina intregii disatisfactii existentiale te vei apropia foarte mult in a intelege ce Nagarjuna spune.

Daca insa crezi ca Ngarjuna este doar un artifact al antichitatii si reprezinta doar o pozitie filosofica pe care sa o rezolvi, vei putea sa mergi doar pana la un punct cu analiza ta.

De aceea, demersul filosofic al lui Nagarjuna trebuie judecat strict în contextul disputelor doctrinare din acele vremuri şi (indiferent de respectul pe care i-l acordăm şi de contribuţia sa) nu trebuie luat ca piatră de temelie în judecarea realităţii care ni se oferă azi, când societatea umană are un avans de aproape două mii de ani faţă de vremea lui Nagarjuna.

Si aici te contrazic...

Abordarea Mula tinteste direct in "the fabric of reality" si reprezinta fundamentul intregii intelepciuni budiste fara de care nu e posibila realizarea ultima.Ea este alfa si omega tuturor abordarilor Mahayana, Vajrayana.

Jnanadakini a scris:

Intregul tau demers este eronat pentru ca porneste de la notiuni pe care nu le-ai inteles cum trebuie

Intreaga demonstratie a lui Nagarjuna se contcentreaza in jurul reliefarii fara echivoc a vacuitatii realitatii sau a lipsei existentei prin sine.

Acestea nu sunt curente pe care unele scoli sau secte din trecut le-au intretinut ci reprezinta presupunerea preteoretica ,naiva a unei minti de a acorda o existenta separata fenomenelor.

Cu alte cuvinte Ngarjuna provoaca si distruge iluzia innascuta, inerenta mintii fiintelor asa cum exista ele pe aceasta planeta.

Fenomen se refera la intreaga textura a realitatii.Cum toate fenomenle sunt vide de o esenta ele nu pot fi singulare in mod ultim.Insa la nivelul unei minti care nu intelege cum realitatea "exista" fenomenele sunt multiple pentru ca mintea le inzestreaza cu existenta separata, o esenta .

Aici discutam de esenta asa cum este ea inteleasa intr-un anumit context .Cred ca acest context se subantelege."Sensul filosofic" si "cel stiintific" nu au ce cauta aici.In rest intreaga ta demonstratie pica caci nu intelegi ce este esenta in sensul discutat de Nagarjuna pentru ca in finalul acestui paragraph ajungi la concluzia ca o esenta poate fi cunoscuta de catre gandire fara sa intelegi ca "esenta" asa cum am mai spus este o proiectie falsa a mintii asupra fenomenelor.

Si cand aduci in discutie viziunea "validat de stiinta" ma faci sa rad.De unde si pana unde este stiinta un punct absolut de referinta in a valida "drumul real al cunoasterii"?

Stiinta ?Huh ?

Si aici arati ca nu intelegi ca demonstratia lui Nagarjuna are o functie soteriologica pornind astfel de la prezumtiile si proiectiile asupra experienttei pe care o minte le creaza in mod continuu.

Acestea nu sunt viziunile sau punctele de vedere ale unor scoli sau secte din trecut ci reprezinta modul de svabava in care o minte duala functioneaza.

Daca intelegi modul de "svabava" in care o minte functioneaza si care este insasi radacina intregii disatisfactii existentiale te vei apropia foarte mult in a intelege ce Nagarjuna spune.

Daca insa crezi ca Ngarjuna este doar un artifact al antichitatii si reprezinta doar o pozitie filosofica pe care sa o rezolvi, vei putea sa mergi doar pana la un punct cu analiza ta.

Si aici te contrazic...

Abordarea Mula tinteste direct in "the fabric of reality" si reprezinta fundamentul intregii intelepciuni budiste fara de care nu e posibila realizarea ultima.Ea este alfa si omega tuturor abordarilor Mahayana, Vajrayana.

Te-ai repezit aiurea, fără măcar de a face un efort minim de a înţelege în ce termeni am pus problema.

Nu e vorba de nici un demers, ci de o încercare de a explica problema şi de a o pune în nişte termeni inteligibili. Se vede treaba că habar n-ai de noţiuni precum esenţă şi fenomen şi nici măcar nu te străduieşti să vezi ce înseamnă acestea, măcar citind în dex. De asemenea nici nu te-ai străduit să înţelegi ce ţi-am spus şi probabil ai luat-o ca pe o ofensă. De aici şi ofensiva ta, mai acerbă decât a unui creştin sau hindus. Din linkurile pe care ţi le-am dat ai fi putut să înţelegi că ştiu cum pune problema Nagarjuna. Însă dacă ţie îţi vine bine să crezi că numa tu ştii cum e cu vacuitatea, atunci să fii sănătos!

Poate că înţeleg ce-i esenţa, în sensul discutat de Nagarjuna, mai bine decât tine care ai o poziţie prin excelenţă dogmatică. Începusem să-ţi explic, dar deja nu mai are sens, că oricum o să te "realizezi" prin budismul cu care te identifici, spre deosebire de alţi muritori de rând.

Da, ştiinţa validează drumul cunoaşterii. Întreaga evoluţie a societăţii umane demonstreaza acest lucru, deşi sunt foarte mulţi habotnici care nu recunosc acest lucru, deşi cu ipocrizie se folosesc din plin de cuceririle ştiinţei.

Iar ceea ce am făcut anterior a fost doar o prezentare generală şi încă nu abordasem funcţia soteriologică la care faci apel. Dar oricum nu mă mai străduiesc, că vad că deja sărişi de fund în sus şi dacă o să-ţi mai şi povestesc de erorile din logica lui Nagarjuna, o să fie jale mare!

Nu ştiu ce înţelegi prin "artifact", însă îţi pot spune că Nagarjuna, alături de Platon, Socrate, Aristotel, Plotin etc., deşi reprezintă personaje importante ale istoriei filosofiei şi spiritualităţii umane, totuşi, trebuie să-i vedem într-un anumit context istoric şi cultural şi nu trebuie să ne "închinăm la ei"!

Vriies a scris:

Te-ai repezit aiurea, fără măcar de a face un efort minim de a înţelege în ce termeni am pus problema.

Nu e vorba de nici un demers, ci de o încercare de a explica problema şi de a o pune în nişte termeni inteligibili. Se vede treaba că habar n-ai de noţiuni precum esenţă şi fenomen şi nici măcar nu te străduieşti să vezi ce înseamnă acestea, măcar citind în dex. De asemenea nici nu te-ai străduit să înţelegi ce ţi-am spus şi probabil ai luat-o ca pe o ofensă. De aici şi ofensiva ta, mai acerbă decât a unui creştin sau hindus. Din linkurile pe care ţi le-am dat ai fi putut să înţelegi că ştiu cum pune problema Nagarjuna. Însă dacă ţie îţi vine bine să crezi că numa tu ştii cum e cu vacuitatea, atunci să fii sănătos!

Poate că înţeleg ce-i esenţa, în sensul discutat de Nagarjuna, mai bine decât tine care ai o poziţie prin excelenţă dogmatică. Începusem să-ţi explic, dar deja nu mai are sens, că oricum o să te "realizezi" prin budismul cu care te identifici, spre deosebire de alţi muritori de rând.

Da, ştiinţa validează drumul cunoaşterii. Întreaga evoluţie a societăţii umane demonstreaza acest lucru, deşi sunt foarte mulţi habotnici care nu recunosc acest lucru, deşi cu ipocrizie se folosesc din plin de cuceririle ştiinţei.

Iar ceea ce am făcut anterior a fost doar o prezentare generală şi încă nu abordasem funcţia soteriologică la care faci apel. Dar oricum nu mă mai străduiesc, că vad că deja sărişi de fund în sus şi dacă o să-ţi mai şi povestesc de erorile din logica lui Nagarjuna, o să fie jale mare!

Nu ştiu ce înţelegi prin "artifact", însă îţi pot spune că Nagarjuna, alături de Platon, Socrate, Aristotel, Plotin etc., deşi reprezintă personaje importante ale istoriei filosofiei şi spiritualităţii umane, totuşi, trebuie să-i vedem într-un anumit context istoric şi cultural şi nu trebuie să ne "închinăm la ei"!

Pai tu imi dezbati mie caracterul acuma?

Am sarit in sus ca vad ca introduci stiinta si te indrepti spre o analiza comparativa a acestor notiuni.

De fapt tu trebuie sa dezbati si sa fii FIDEL abordarii lui Nagarjuna si sa intelegi esenta, fenomenele si restul in CONTEXTUL acesta.Caci aici nu facem filosofie comparata sau ghiveci filosofic de weekend.

Cata vreme spui ca "esenta" fenomenelor , care nu e decat o imputatie a mintii , poate fi cunoscuta de catre minte ,nu te pot lua in serios.

EDIT:SI eventual dupa ce intelegem ce N spune, in termenii lui , vom putea incerca cateva paralele cu alti ganditori sau sisteme.Dar cred ca trebuie stabilit si stiut ce insemna aceste notiuni in abordarea lui N si care este menirea acestor demonstratii.

Si aceste incercari ale noastre trebuie facute cu citate din N , unde sa luam vers cu vers si sa dezbatem astfel, neaparat.Stiu ca ai oroare de citate , dar o dezbatere seriaosa asa se poarta.Aduc un citat , il comentez si apoi astept interventia oponentului.Si tot asa.Eu am avut o incercare de genul asta dar te-ai ofticat.Am putea sa o luam de la inceput , usurel usurel.....