Vriies a scris:
Da.
Păi, după cum ai definit logica, zi-mi şi mie unde e componenta afectivă...
nimeni d’nimic a scris:
In realitatea naturii, nu exista mai mare si mai mic, tot asa cum nu exista bine si rau, doar in mintea omului apar aceste convingeri intelectuale.
Iar convingerea, asa cum spunem, are doua componente, una informationala, ideea, iar alta afectiva, fermitatea acelei idei, este doar un atasament.
O masina nu poate "spune" nimic, decat prin prisma algoritmilor umani conform carora ea e programata, iar umanul functioneaza cum am spus mai sus.
Daca nu e asa, as fi bucuros sa aflu cum e de fapt.
Asa cum am zis, de gandit gandim non-stop, dar gandirea logica presupune corectitudinea gandirii, ori corectitudinea a orice, se bazeaza numai si numai pe incredintarile celor ce legifereaza acea gandire ca fiind corecta.
Ai raspuns, da.
CONVÍNGERE, convingeri, s. f. Acțiunea de a (se) convinge; convicțiune. ♦ Părere fermă asupra unui lucru. ◊ Loc. adv. Cu convingere= ferm, hotărât, răspicat. Fără convingere = în chip vag, nehotărât; fără entuziasm, fără tragere de inimă, în silă. – V. convinge.
Sursa: DEX '98 (1998)
Convingerea este o parere ferma;
PĂRÉRE, păreri, s. f. 1. Opinie, punct de vedere; concepție, idee, credință.
Sursa: DEX '98 (1998)
FERMITÁTEs. f. Însușirea de a fi ferm, starea a ceea ce este ferm; stabilitate; hotărâre neclintită, tărie morală, statornicie. – Ferm+ suf.-itate (după fr.fermeté).
Sursa: DEX '98 (1998)
Fermitatea este componenta convingerii, care ii ofera acesteia caracter afectiv, fermitatea nu e numai un act de vointa banal, prin afectivitate vointa devine putere, altfel am fi legume umblatoare oricat liber arbitru ne-am aloca, afectivitatea ne da tarie, "determinare", in tot ceea ce facem.
Redondo a scris:
te folosesti de dictionar de parca acolo ar fi adevarul absolut...
daca oamenii nu ar mai fi, ar disparea si conceptele de bine si rău. dar daca oamenii nu vor mai fi, diferentele intre obiecte, universul, fortele acestuia tot vor exista. cum ajung sa fie interpretate de mintea noastra, e altceva, dar important e ca noi interpretam ceva ce există.
si eu ti-am mai dat exemplul jocului de sah care actionează logic. daca muta simboluri de colo colo asta nu exclude logica maşinii. daca le mută după anumite reguli sau înspre a indeplini un scop atunci are o logică. daca mută random atunci nu are logică.
logica nu este neaparat adevarata adica nu trebuie sa corespunda neaparat adevarurilor realităţii. e posibil ca ce-ţi rezultă intr-un sistem logic sa nu fie adevarat sau corect in realitate.
logica nu implică conştiinţă, conştienţă, emoţii şi nici liber arbitru.
daca unei maşini ii dai un set de axiome si ea iti produce propozitii valabile in acest sistem(adevărate) atunci aceasta maşină procesează logic.
Oho! nici vorba, DEX-ul e un mare dusman al eliberarii pe cat posibil de tipare.
Exemplific din DEX doar ca sa nu dau liber la imaginatie, mai ales mie.
Asta e doar o parere pe care majoritatea o considera axioma, intrucat dezvolta fata de ea componenta afectiva si le devine atasament, prin simpatie cu cele cu care rezoneaza si altii.
E o dogma la fel cum e dogma existentei divinitatii.
Daca filozofam, de ce sa ne limitam in gandire? numai totalitarismul face asta.
Nu are masina logica, pare logic pentru noi cei ce consideram acea actiune a masinii ca fiind un act logic, iar noi consideram asta din motivele explicate colegului, mai sus.
Daca logica nu e neaparat adevarata si nici fermitate, atunci logica e doar o parere oarecare, o banalitate pana si pentru cel ce o enunta (traieste).
Nimic, dar absolut nimic din ceea ce traieste un om, nu are cum sa nu fie act de constiinta, emergenta creierului este actul de constiinta (pana la noi descoperiri).
Corect, proceseaza logic din perspectiva celui ce e la fel de robotizat ca si masina, a celui ce uita ca masina proceseza un set de axiome relative, a celui ce a statuat logica, "gandirea corecta", a sa sau a altora ca fiind adevar indubitabil.
Logica e o convingere personala, o credinta personala indiferent pe ce se bazeaza.
Abc2009ro a scris:
2 exemple:
1) dsfdasg adfhfad hadfha.
2) 1 + 1 = 2.
Oare simti acelasi lucru in cazul amandurora ?
Nu numai ca nu simti acelasi lucru, dintr-un motiv afectiv desigur, dar ce e in natura 1 si ce e 2 ? unde sunt, eu niciodata nu m-am intalnit cu vreun 1 sau vreun 2 si nici cu + (insumarea lor sau a orice altceva), acestea sunt doar conventii ce au intrat asa profund in cultura umana incat nici nu mai ne dam sema de conventionalitatea lor.
Vriies a scris:
Poate că s-ar putea spune şi aşa, anume că "simţi" într-un anumit fel că ceva e logic. Dar ca să ajungi să recunoşti şi să "simţi" într-adevăr asta, ehe, e vorba de multă muncă, de mult travaliu!
Nici bulimicul nu simte de unde i se trage, mai ales acuma cand se cultiva la greu denaturarea patimilor ca fiind boli.
Nici cel ce citeste un text nu isi da sema ca de fapt si-a format algoritmii recunoasterii formei, simbolisticii generale a cuvintelor, dar la temelia acestei culturi sta invatarea recunoasterii literelor si citirea pe litere.
Noi suntem asa de pierduti in conventionalism incat am ajuns sa consideram o bautura racoritoare (si enorm de multe altele), sintetica evident, drept firescul natural; asta pana ce distructiva dobandeste putere de corupere a naturaletii functionale; pe urma sa vezi si sa nu crezi, incepe durerea ce urmeaza intotdauna placerii.