Logica - analiza atipica

Ok, daca e vorba de definitie lexicala.

Iar lucrul ăsta l-a specificat şi Vemans, de fapt discuţia, la care au participat şi alţii şi în care am intervenit şi eu, pornind oarecum de aici:

Vemans: "Stiinta are/se bazeaza pe metode care sunt cu utilizare universala ; orice experiment este reproductibil indiferent de cine-l face cu conditia ca sa respecte intrutotul metodologia data. Asa numita "revelatie" este subiectiva si, mai ales, imprevizibila."

Abc2009ro: "Buna dimineata Vemans. Nu, experimentele din stiinta nu sunt reproductibile. Citeste despre mecanica cuantica si principiul de incertitudine...

Toata cunoasterea se realizeaza pe baza de revelatii. Poti sa ai tu cea mai tare logica pusa la punct, daca nu iti pica fisa (adica daca nu ai o revelatie), degeaba.

Vriies: "ipotezele sunt testate de nişte experienţe care e musai să fie reproductibile"

--------------------

Bun. Trecând peste definiţia riguroasă a reproductibilităţii, ideea era că în ştiinţă - indiferent de speculaţiile cuantice pe care le facem noi - nu putem face abstracţie de aceasta ca principiu sau ca pilon al metodei ştiinţifice. Şi reiterez, pe măsură ce o ipoteză este verificată experimental, adică este testată prin experimente reproductibile, ipoteza e considerată a fi o teorie ştiinţifică pe baza căreia se pot emite prognoze şi ipoteze noi care la rândul lor vor fi testate la rândul lor de alte experimente reproductibile.

Abc nu a facut decat sa spuna ca mecanica cuantica a cam dat in cap stiintei clasice, constatand ca nu pot fi cunoscute legile dupa care se misca particulele elementare. Nu s-o fi exprimat prea bine, dar asta a vrut sa spuna. Acest fapt creeaza probleme noi cunoasterii stiintifice si nu se poate trece peste el numai pt. ca stiinta a obtinut rezultate de un anumit fel pana sa apara problemele puse de mecanica cuantica. Sigur, se poate spune ca in viitor se va ajunge si la cunoasterea respectivelor legi. Dar deocamdata...

Ştii ce se întâmplă? Toţi suntem de acord că mecanica cuantică pune probleme noi şi grele înţelegerii noastre, aşa că în mare suntem de acord cu ceea ce ne spune Abc, strict referitor la asta. Pe de altă parte, cert e că nu putem contesta că ştiinţa a obţinut rezultatele pe care le-a obţinut până la apariţia teoriei cuantice. Şi din acest punct de vedere nu putem trece aşa uşor peste acestă idee a necesităţii reproductibilităţii experimentelor, ca principiu al metodei ştiinţifice care validează o ipoteză ştiinţifică care devine mai apoi o teorie ştiinţifică.

Sigur, paradigmele se vor schimba, însă acum ce facem, putem specula pe marginea mecanicii cuantice afirmând cu mâna pe inimă "Nu, experimentele din stiinta nu sunt reproductibile" , infirmând astfel metodologia cercetării ştiinţifice de până acum?

Plus de asta, să nu uităm că interpretarea mecanicii cuantice e o problemă spinoasă, care e departe de a fi tranşată, existând diverse interpretări ale acesteia.

Vriies a scris:

cert e că nu putem contesta că ştiinţa a obţinut rezultate

nu poti fi sigur de nimic din ce spune stiinta despre realitate. nu stii ca exista timp, materie, etc. si cand tu spui "in aceleasi conditii" nu ai de unde sa stii care sunt toate conditiile in care se realizeaza un experiment, vei stii doar cateva, cele care-ţi sunt ţie cel mai usor de perceput. deci empirismul e o mare păcăleală.

am vazut ieri un documentar pe discovery(through the wormhole), cativa fizicieni au descoperit de curand ca viteza luminii nu este constanta in univers. deci nu poti fi sigur de teoriile actuale. unii oameni l-au eliminat pe dumnezeu din religie si si-au creat propriul dumnezeu numit stiinta.

referitor la experiment reproductibil, o intrebare pt tine: daca masori durata zilei de azi, dupa logica ta, trebuie sa-ti dea la fel(aceeasi valoare) sau te astepti sa-ti dea la fel si daca masori si maine, si poimaine si tot asa ?

Vriies a scris:

Plus de asta, să nu uităm că interpretarea mecanicii cuantice e o problemă spinoasă, care e departe de a fi tranşată, existând diverse interpretări ale acesteia.

Super. Asadar si prin urmare, iata cum oamenii de stiinta vor ajunge la invatatura inteleptilor, atat religiosi, cat si filosofi.

Practicantii Taijiquan spun ca la un moment dat ajungem sa fim constienti de mai multe aspecte simultan iar controlul incepe sa se manifeste ca o sincronizare si alternare intre aceste aspecte si se controleaza energia, conducand-o constient acolo unde se doreste, fiind deja un nivel superior de practica si intelegere.

Apoi ca urmeaza un alt nivel, "UITAREA", cum spunea Morihei Ueshiba: " Invatati si uitati...invatati si uitati".

Deci, iata " Logica - analiza atipica".

Redondo a scris:

nu poti fi sigur de nimic din ce spune stiinta despre realitate. nu stii ca exista timp, materie, etc. si cand tu spui "in aceleasi conditii" nu ai de unde sa stii care sunt toate conditiile in care se realizeaza un experiment, vei stii doar cateva, cele care-ţi sunt ţie cel mai usor de perceput. deci empirismul e o mare păcăleală.

am vazut ieri un documentar pe discovery(through the wormhole), cativa fizicieni au descoperit de curand ca viteza luminii nu este constanta in univers. deci nu poti fi sigur de teoriile actuale. unii oameni l-au eliminat pe dumnezeu din religie si si-au creat propriul dumnezeu numit stiinta.

referitor la experiment reproductibil, o intrebare pt tine: daca masori durata zilei de azi, dupa logica ta, trebuie sa-ti dea la fel(aceeasi valoare) sau te astepti sa-ti dea la fel si daca masori si maine, si poimaine si tot asa ?

E clar că ceea ce afirmă azi ştiinţa nu poate fi luat ad absolutum, ca să forţăm un pic latina :D. Dar poţi paria pe rezultatele ştiinţei de până acum, de care tu beneficiezi chiar în momentul vorbirii, indiferent dacă eşti conştient sau nu de asta.

Nuş ce înţelegi tu prin "empirism", că am putea discuta pe tema asta... Cumva înţelegi chestia aia de a râgâi în public, pe care încercai să o reglementezi în alt thread? În cazul ăsta te cam contrazici.

Da, am citit şi eu oareşce materiale pe tema asta, anume că viteza luminii n-ar fi tocmai o contsantă în sensul în care înţelegem noi azi termenul. Dar asta e altă linie de discuţie.

După logica ta, ţi-aş spune, în termenii tăi, că dacă măsori durata zilei de azi o să-ţi dea o valoare diferită faţă de ceea ce vei măsura mâine.

Cei care nu au inteles pana acuma, esenta topicului, nici nu vor intelege pana ce nu vor "digera", cum poate logica sa fie opinie influentata de emotie, respectiv emotia fermitatii (sau ea poate fi denumita altfel si poate fi o rezultanta a mai multor emotii, eu am utilizat doar expresia din DEX).

Acel "bang" iluminator ce ne pare asa de firesc clipa de clipa, e idee+emotie si se declansaza intr-o fractiune de secunda, fractiune de secunda, dupa fractiune de secunda, intelegeti? consumam permanent secunda de secunda foarte multe acte de logica, zi de zi si binenteles ca in spatele lor se afla ani de educatie si autoeducatie provenita din experimentarea vietii, provenita de la noi insine ca si "corp/psihic", de la mediul zis natural si social, in spatele lui se afla ceea ce consumam drept “realitate de a fi” si ceea ce consumam drept "realitate externa micro si macrocosmica".

Am privit acuma boxa asta si o cunoasterea complexa sa si format intr-o logica nu numai ideatca ci si simbolistica (practic neconstientizata), dar per total am inteles: BOXA (si nu am inteles neaparat dor logic, sau neaparat logic). Si am inteles "boxa", numai daca am iesit din a o contempla vizual!!!

Lucrez cu un cutit si fiecare operatie (care de fapt la randul sau e foarte complexa, e alcatuita dintr-o mare compozitie de mici secvente, fiecare candva procesate si asimilate ca idee+emotie, de fapt ca simboluri compuse din cunoastere senzoriala, organica, de gandire, afectiva, imaginativa, de vointa…), deci fiecare operatie presupune derulare rapida a un nou algoritm gand-emotie (idee-fermitate); nimeni nu sta sa le judece, nu ai timp sa le observi, dar candva ai invatat aceste operatii si ai dobandit o enormitate de convingeri rezultate din experinta de viata, le-am asimilat de fapt cam la pachet scapand observatiei constiente a judecatii; utilizezi cutitul si stii cum sa o faci intrucat ai asimilat convingeri (idei ferme, simbolistica incredintatoare) referitor la asta.

E logic ca daca nu sunt atent, ma tai, e la mintea oricui, sunt convins de asta, dar de ce sunt ferm in opinie? Intrucat am trait convingerea acestui fapt, adica o insiruire de mici acte de realtate simbol-incredintare ce au alcatuit mai marele algoritm “ma tai daca din neatentie greses, e logic”.

Si nu e logic?

Ce cusur are o asemenea evidenta, o a semenea convingere?

Nici una, doar ca e o logica materialista si doar ca e de retinut caracterul general de aspect emotional al convingerilor, al logicii inclusiv, precum si posibila relativitate a logicii, a gandirii in general, indiferent de tipul convingerilor.

In alta conventie, de fapt Eu, nu am cum sa ma tai intrucat Eu sunt mai profund decat o identificare cu o insumare de consumuri numite organicitate, tactilitate-termicitate, vizualizare, gandire, afectivitate, vointa, memorie…; Eu doar consum complexul de stari de realitate, numit, “ma tai”, cu toate starile aferente situatiei act de realitate respectiv, adica ceea ce numim senzatia taierii, durerea, sangerarea etc; toate fiind doar consumuri de realitate ale Eu-lui confundat materialist cu a fi om; "omul" e o inventie materialista.

Binenteles ca Eu-l presupune acces la toata complexitatea de acte de realitate ce e necesara pentru a beneficia de acea realitate la care ne raportam, spre a o putea consuma.

O pompa de injectie sau un computer pot da "raspunsuri corecte" aferente referentialului algoritmic in care au fost construite a functiona, un Eu (un om) insa, da raspunsuri provenite din structuri complexe mereu in schimbare, transformare, ce nu au cum sa fie doar informationale, sunt impletite cu simbolistica, si mult emotional ..., iar prin emotional devin corecte, prin afectiunea fata de anumite idei, concepte, noi suntem incredintati si luam alte si alte decizii clipa de clipa in virtutea acestor incredintari.

Nu exista o clipa in care sa traiesti doar gandire, intotdeauna ai si o stare afectiva insotitoare, care e foarte posibil sa fie compusa din mai multe tipuri de emotii (sentimente); starea ta actuala e una emotionala, chiar acum traiesti emotii desi nu iti dai seama, ai o stare de bine dar ea e emotie.

Si nu functioneaza 1+1=2 ?

Ba da, e logic dar numai din cauza nivelului evolutiv ne-am atasat de asemenea inventii, tot asa cum oamenii trecutului erau atasati de constructiile lor de corectitudine, pentru ca mai tarziu sa vina alti oameni care sa le demoleze jucariile corecte; tot asa probabil se va intampla si cu logica de azi, care e cat se poate de logica dar intr-o logica de copii neterminati ce suntem in acesta etapa evolutiva, in care construim realitati din carton.

Avem impresia ca traim realitatea data?

Ei bine nu, traim realitatea personala, atat.

Daca or fi una si aceeasi partial sau total, asta e altceva, nu avem cum sa verificam, nu e nici o competenta care sa certifice, indiferent de trairile pe care le avem; doar noi suntem girantii realitatii si ne folosim din plin de asta, certificand-o insa ca din partea unei realitati martor sau a uneia divine.

LuciaD a scris:

Super. Asadar si prin urmare, iata cum oamenii de stiinta vor ajunge la invatatura inteleptilor, atat religiosi, cat si filosofi.

Practicantii Taijiquan spun ca la un moment dat ajungem sa fim constienti de mai multe aspecte simultan iar controlul incepe sa se manifeste ca o sincronizare si alternare intre aceste aspecte si se controleaza energia, conducand-o constient acolo unde se doreste, fiind deja un nivel superior de practica si intelegere.

Apoi ca urmeaza un alt nivel, "UITAREA", cum spunea Morihei Ueshiba: " Invatati si uitati...invatati si uitati".

Deci, iata " Logica - analiza atipica".

Da, poate vor ajunge şi poate vom ajunge şi noi cândva la statutul ăsta de înţelepţi. Însă până atunci...mai avem oleacă de şlefuit în direcţia logicii