Vindecare prin iertare ?

Si mai e ceva, hai as crede ca iertarea ar fi cu adevarat o posibilitate daca insa ar fi doar despre chestii din trecut, dar cand traiesti in prezent si vezi ca absolut nimic nu s-a schimbat in acea persoana si mai observi ca te umple de energie negativa, de nervi, de frustrare, ca nu are nici o consideratie pentru ceea ce simti, pentru binele tau emotional si continua sa gandeasca si sa se comporte ca de obicei, apoi atunci pisam'as eu pe iertarea aia. Doar cand o fi in mormant poate, si nici atunci nu e sigur.

Naeema a scris:

Si da, greselile parintilor se regasesc in personalitatea copiilor. In unii asta se poate transforma in ceva pozitiv in sensul ca ei insisi evita sa devina ca parintii sau parintele lor, iar in altii reflectia o ia pe partea negativa si cresc sa fie niste adulti fucked up for life.

In cazul pe care incerci sa-l prezinti exista o singura dilema: versiunea parintelui. Daca copilul ar fi sfant atunci da, dar asa de unde stii ca nu prezinta o viziune proprie si deformata

-altul a scris:

Este extrem de simplu, asa cum exista parinti si parinti exista si copii si copii. Cum anume se ajunge la asta e altceva dar odata ajuns parintele are datoria sa-si educe copilul. Si atunci are de ales in a-l lasa de izbelistye sa dea in cap lumii pe strada sau sa-l educe dupa metoda pe care o intelege evident.

Am inteles... Dar chiar si prin agresiune fizica? Pt ca despe asta , sau SI despre asta, este vorba in topicul asta.

-altul a scris:

Este extrem de simplu, asa cum exista parinti si parinti exista si copii si copii. Cum anume se ajunge la asta e altceva dar odata ajuns parintele are datoria sa-si educe copilul. Si atunci are de ales in a-l lasa de izbelistye sa dea in cap lumii pe strada sau sa-l educe dupa metoda pe care o intelege evident.

Super logic, ce mai. M-ai facut praf cu explicatia asta. Fereasca sfantul si bunul sa lasam de izbeliste un copil de 1 anisor de zile. E de datoria parintelui sa-l educe pe drac ca sticla de lapte se bea nu se arunca pe jos si daca dracovenia mica nu pricepe de vorba buna atunci singura metoda este sa-l trantesti de podea pana nu mai respira. Asa-i ?

Naeema a scris:

Si mai e ceva, hai as crede ca iertarea ar fi cu adevarat o posibilitate daca insa ar fi doar depre chestii din trecut, dar cand traiesti in prezent si vezi ca absolut nimic nu s-a schimbat in acea persoana si mai observi ca te umple de energie negativa, de nervi, de frustrare, ca nu are nici o consideratie pentru ceea ce simti, pentru binele tau emotional si continua sa gandeasca si sa se comporte ca de obicei, apoi atunci pisam'as eu pe iertarea aia. Doar cand o fi in mormant poate, si nici atunci nu e sigur.

Elimina factorii nocivi din viata ta. Oricare ar fi aceia. Cand iti va cere ceva, de vei vrea ii vei da. Cand iti va cauta prezenta, de nu se va cenzura - vei pleca. Scurt si fara joc de glezne. E mai sanatos asa.

Ca si in cazul iubirii bolnavicioase. Decat sa va distrugeti reciproc, mai bine sa accepti ca ..asta este. Iti afce mai mult rau prezenta parintilor, decat lipsa lor. Nu suntem datori cu nimic parintilor, decat atunci cand fara sa ne simtim datori, ni dorim aproape. Si a iti dori aproape pe cineva, inseamna ca te simti bine in prezenta acelei persoane. In largul tau.

Davi_ a scris:

Am inteles... Dar chiar si prin agresiune fizica? Pt ca despe asta , sau SI despre asta, este vorba in topicul asta.

Pe vremea aia da. Era perfect legala. intre timp s-au schimbat legile dar nu se aplica retroactiv.

Naeema a scris:

Super logic, ce mai. M-ai facut praf cu explicatia asta. Fereasca sfantul si bunul sa lasam de izbeliste un copil de 1 anisor de zile. E de datoria parintelui sa-l educe pe drac ca sticla de lapte se bea nu se arunca pe jos si daca dracovenia mica nu pricepe de vorba buna atunci singura metoda este sa-l trantesti de podea pana nu mai respira. Asa-i ?

Pai exagerezi.

Copilul trebuie sa ierte ca in plus de corectii, parintii s-au facut luntre si punte ca sa-l creasca.

-altul a scris:

Pe vremea aia da. Era perfect legala. intre timp s-au schimbat legile dar nu se aplica retroactiv.

Pai exagerezi.

Copilul trebuie sa ierte ca in plus de corectii, parintii s-au facut luntre si punte ca sa-l creasca.

Nu exista asa ceva - a 'trebui' sa ierti. Nu exista.

stupid_me a scris:

Nu exista asa ceva - a 'trebui' sa ierti. Nu exista.

Nu esti dator nimanui sa-l ierti.

-altul a scris:

Pe vremea aia da. Era perfect legala. intre timp s-au schimbat legile dar nu se aplica retroactiv.

Eu intrebam ce parere ai tu, daca ti se pare ca asa poate fi indreptat un copil, nu vorbim de legi aici.

Davi_ a scris:

Eu intrebam ce parere ai tu, daca ti se pare ca asa poate fi indreptat un copil, nu vorbim de legi aici.

Un copil trebuie indreptat pana cand face ce trebuie.

Astfel de cazuri sunt rare, nu-s regula si trebuie tratate individual in niciun caz la gramada.

Decat un copil sa ajunga sa ameninte cu bombe, parintii pot sa faca orice cred de cuviinta. Asta referitor la copii.

In cazul parintilor nu stiu. caderea din drepturile parintesti poate ca e o solutie.

-altul a scris:

Pai exagerezi.

Copilul trebuie sa ierte ca in plus de corectii, parintii s-au facut luntre si punte ca sa-l creasca.

Tu esti determinat sa-mi strici buna dispozitie cu orice pret. Si nu, nu exagerez.

Cat despre luntre si punte, ar fi si cazul sa se faca orice parinte ca de aia fac copii ca sa-i creasca.

Ce ar fi ca tu sa nu mai participi la discutii aici, pana nu imi ies din fire ?