Început de The Bitch, Mie 21 aug 2013 · 123 răspunsuri · 58.731 vizualizări
Taica'meu e o persoana tacuta, chibzuita, diplomata care nu se baga daca nu este solicitat. Are capacitatea de a aceepta ceea ce nu poate schimba si dorinta de a impaca si capra si varza. El e tipicul intelectual care tine discursuri si aspira la world peace.
Chestia cu mostenirea a fost sarcastica si spusa in gluma. De aia nu mai pot eu, de vreo mostenire. 
Editat Joi 22 aug 2013 22:15
@Davi, @Blues...
Io stiu ca nu da bine sa ma bag, da' problema lu' angrybirds nu-i rautatea, ci educatia. Nu-i om rau (o fi "painea lu d-zeu"), dar gandind prin filtre induse de nivelul de educatie care bantuie pe la noi, el face rau involuntar.
De ce trebuie sa ne raportam toti la nivelul celor care folosesc temeri, ori frustrari personale pe post de pilde?
Chiar nu mai trebuie sa indraznim sa deschidem subiecte noi pentru ca trebuie sa ne ferim de indivizi inchistati in realitatea lor?
De ce naiba incurajati posturile care indeamna la prudenta? Nu observati ca dispare farmecul? Lasati oamenii sa se destainuie, sa viseze, sa debiteze, sa cante.... E mai frumos RoPortalul asa.
...O sa faceti, intr-o zi, un forum al realitatii intrasigente si luciditatii perfecte.O universitate in care Facultatea Adevarului Absolut (de trist) e mandria institutiei.
Eu sper sa fi disparut demult de p'aci.
Scuzati off-topicul, sau nu...
Naeema a scris:Stii ce ma suprara si ce ma doare de fapt ? Nu trecutul cat prezentul prin faptul ca nu am vazut niciodata vreo remuscare, vreo auto-analiza, introspectie, vreun semn de regret, de incercare de a ameliora lucrurile macar acum in apusul vietii. Ceea ce vad insa este sfidare, indignare, auto-victimizare nerusinata pe cand chiar ca nu e cazul si trivializare.
Poate inca nu s-a maturizat dpdv emotional si, poate, la randul dumneaei simte ca e victima, dar ii e teama sa`si recunoasca. Poate chiar este o victima?
Te-ai gandit vreodata ca , poate, tu trebuie sa fii parintele in relatia cu mama ta? Ai incercat vreodata sa spargi bariera asta dintre voi, si altfel? De ex, sa incerci sa schimbi rolurile, sa fii tu cea blanda care asculta un "copil" ranit? Priveste-o putn cu intelegere.. prin ochii unui parinte care incearca sa isi inteleaga copilul .
Ai abordat-o vreodata cu blandete si , chiar daca te-ai lovit de un zid sau de raspunsuri care nu ti-au placut, ai mentinut blandetea pana la sfarsitul discutiei?
Stii, de multe ori am constatat ca e gresit sa judecam oamenii prin prisma varstei lor.
Naeema a scris:Dezmostenirea. Cantecelul preferat al multor parinti cand "copilul" nu joaca precum canta ei la fluier. De parca ar avea cel putin averea lui Donald Trump sa mi-o lase.
Vezi? Asta arata ca inca nu esti pregatita sa renunti la tot ce iti poate oferi. Bun sau rau. 
Iar asta e un lucru bun.
Eu cred ca, supararea ta mare pe dumneaei, este ca nu ti-a dat motive sa o poti iubi mai mult.
Davi_ a scris:Te-ai gandit vreodata ca , poate, tu trebuie sa fii parintele in relatia cu mama ta? Ai incercat vreodata sa spargi bariera asta dintre voi, si altfel? De ex, sa incerci sa schimbi rolurile, sa fii tu cea blanda care asculta un "copil" ranit? Priveste-o putn cu intelegere.. prin ochii unui parinte care incearca sa isi inteleaga copilul .
Exact asta a incercat mama mea cu mine : sa inverseze rolurile. Ea intra in diverse probleme, iar eu trebuia sa o scot din ele. Este nedrept si revoltator. Nu e datoria unui copil sa-si duca in spate parintele, care-l paraziteaza emotional.
Mama Naeemei are comportament de copil prost crescut. Problema e ca este un adult cu pretentii de adult, dar comportament infantil. Macar pe un copil il poti educa.
The Unknown a scris:Prin lege copilul mosteneste totul de la parinti, hainele folosite incluse in pachet!!! n-ar trebui sa se streseze pe acest aspect sa tina legatura cu familia nici una din parti. Nu aud vocea tatalui in story, de care parte sta al ecuatiei, n-ar nimic de zis???
Olga, cel putin in Romania, parintii isi pot dezmosteni copiii, daca dovedesc ca le-au facut un rau fizic sau psihic.
Editat Joi 22 aug 2013 22:53
Insa eu stiu ca ei nu locuiesc in Romania si nici ea. Despre legile din Romania sint doar surprinsa mereu cand aud cate-un caz mai aparte dar ma intreb ce face parintele daca-l dezmosteneste copilul, cui ajung bunurile daca exista ceva??? dar cel mai important este, cine are grija de ei la anii de batranete avansata???
Lizbeth a scris:Mama Naeemei are comportament de copil prost crescut. Problema e ca este un adult cu pretentii de adult, dar comportament infantil. Macar pe un copil il poti educa.
Dar buna ta educatie, si maturitatea , unde sunt? Ca nu-mi amintesc ca Naeema sa`ti fi cerut parerea despre mama ei.
Lizbeth a scris:Odios. Uite cum te face sa-i rogi moartea. Nici macar nu-si da seama.
Poftim! Fereasca-ma Dumnezeu ce fel gandesti!
Din experienta: am iertat pentru ca am avut puterea spiritual sa trec peste ceea ce m-a durut si m-a ranit . Ani de zile credeam ca nu pot sau ca nu conteaza ori ca nu e important daca iert sau nu.
In cazul meu n-a fost asa, faptul ca incercam mereu sa gasesc o logica unui anumit tip de comportament care se perpetua, faptul ca incercam sa inteleg de ce un om nu se schimba ma tinea pe loc, ca un cordon spiritual- fiind vorba de o ruda de sange.
Cred ca exista o capacitate emotionala cu care ne nastem. In functie de ea putem sa relationam si sa ne raportam la altii. Daca cineva din familia mea s-a nascut cu acest "dar" ingradit si n-a reusit sa_l maturizeze niciodata, daca nici nu si-a dorit asta, daca a ales distanta sau altfel de viata sigur ca m-a durut. Apoi mi-am dat seama ca nu e ceva personal. Nu-i indreptat impotriva mea, nu e din vina mea si ca probabil pot trece si eu peste asta iertand cum trec altii peste necazuri mai mari- se vindeca si se ridica si-si continua existenta.
Si da, m-am simtit mai bine dupa ce am iertat pentru ca: nu a fost nevoie sa renunt de tot la omul care le facea toate pe dos contribuind la propria sa distrugere dar nici sa mai stau sa analizez, sa ma mir, sa scap cate-o lacrima, sa intreb de ce se intampla asta sau sa astept o minune. Cand a avut nevoie de mine , m-am dus si m-am simtit bine ajutand, n-a mai fost o corvoada. In rest, am stat departe.
Nu putem influenta comportamentul oamenilor si oricata psihologie am citi si-am stii sa aplicam, nu-i putem corecta. Cand ii avem in familie , in functie de daunele pe care ni le produc e mai bine sa decidem fiecare , dupa putere daca ii mai acceptam in preajma noastra sau ii dam la o parte.
Davi_ a scris:Dar buna ta educatie, si maturitatea , unde sunt? Ca nu-mi amintesc ca Naeema sa`ti fi cerut parerea despre mama ei.
Poftim! Fereasca-ma Dumnezeu ce fel gandesti!
Mama Naeemei mi-a amintit de toate ale mele.
Sorry, am fost mult prea dura, transanta.
Davi, eu nu mai pot sa editez mesajul respectiv. Editeaza-l tu, te rog.
Editat Joi 22 aug 2013 23:55
Lizbeth a scris:Mama Naeemei mi-a amintit de toate ale mele.
Sorry, am fost mult prea dura, transanta.
Ai fi fost dura si transanta daca ai fi vorbit despre mama ta, dar nu a fost cazul.
... Si mai zici de mine ca dau cu pietre...
Pai tu cu ce ai dat? Cu stanci, dreaq.
Gizas...
Davi_ a scris:Te-ai gandit vreodata ca , poate, tu trebuie sa fii parintele in relatia cu mama ta ? Ai incercat vreodata sa spargi bariera asta dintre voi, si altfel ? De ex, sa incerci sa schimbi rolurile, sa fii tu cea blanda care asculta un "copil" ranit ? Priveste-o putn cu intelegere.. prin ochii unui parinte care incearca sa isi inteleaga copilul .
Ai abordat-o vreodata cu blandete si , chiar daca te-ai lovit de un zid sau de raspunsuri care nu ti-au placut, ai mentinut blandetea pana la sfarsitul discutiei?
Am incercat si asta. Problema e ca "discutia" nu e discutie ci un monolog, o tirada de egoisme.
Vezi? Asta arata ca inca nu esti pregatita sa renunti la tot ce iti poate oferi. Bun sau rau.
Eu cred ca, supararea ta mare pe dumneaei, este ca nu ti-a dat motive sa o poti iubi mai mult.
Haide mah, faza cu dezmostenirea a fost o gluma. 
Iubi mai mult zici ? Intreaba-ma daca se pune problema de iubire in primul rand, dapoi de mai mult.
