Two a scris:
Sa nu ne departam de subiect totusi, nu stam sa intram in detalii.
Vorbim de izolare, care inseamna detasare de cele lumesti. Nu si de motivele pentru care ar face-o careva si nici originea ei.
Iar crestinismul se stie ca are precursori, nu a aparut din neant. Si are mai multe in comun cu alte religii mult mai vechi, dar asta nu are nici o relevanta in discutia de fata.
Detasarea de cele lumesti inseamna departarea de viciile lumii, in niciun caz departarea de lume. Si cu atat mai putin elimninarea suferintei, repet doamne fereste.
Si in primul rand nu oricine este indrumat sa faca asta. Este vorba de ceea ce se numeste chemare. In niciun caz un isihast nu ajunge sfant doar prin faptul ca traieste sihastru. Defapt sunt putini calugarii care fac asta, in general calugaria inseamna viata de obste.
Acuza aia adusa calugarilor ca nu respecta legea :"Cresteti si va inmultiti" poate fi extrem de valabila
Calugaria inseamna jertfa fata de lume pentru Dumnezeu, calugarul se jertfeste de la placerea mancarii, a somnului, a discotecilor, se chinuie sa invinga patimile etc
Athmy a scris:
Bine, si daca moare intr-o zi, nu suferi pentru catel? fiindca te-ai atasat de el.
este normal?
Cum adica sa suferi pentru catel pe motiv ca a murit? Asta e o stare pe care n-o pricep de niciun fel.
Poti eventual sa suferi pentru catel daca este omorat.
Uite eu cand am fost mic mic, prietenii cu care ma jucam odata au chinuit o pisica, nu prea tare doar un pic. N-am mai vorbit cu ei cateva zile.