Marinel a scris:
din momentul în care ai crezut că ai intuit Adevărul, nu numai că te-ai oprit, dar ai renunţat la obiectivitate. Ai căzut în capcana în care cad şi mulţi oameni de ştiinţă, chiar şi eu, uneori, deşi încerc să o evit. Ai început să cauţi argumente în sprijinul teorie tale, ignorându-le pe cele care se opun.
Din păcate asta se întâmplă şi în alte domenii, de exemplu în politică. Nu poţi judeca corect dacă eşti partizan al unei ideologii. De aceea sunt împotriva sistemului bazat pe partide politice, dar asta este altă discuţie.
Ai întâlnit vreun om obiectiv, în raport cu anumite situaţii ? Eu nu. Cine spune că e obiectiv, în realitate are o convingere, însă fie îi este frică să o expună, fie nu are suficiente argumente să o explice. Progresul nu se realizează prin obiectivitate, ci prin convingeri puternice, care se ciocnesc de alte convingeri puternice. Cum ar fi fost ca marii creatori sau savanţi, să fi fost obiectivi ? Înseamnă că nu ar mai fi fost acea convingere puternică, ce pe unii i-a făcut să moară pentru acea convingere. Cum ar fi fost ca Galileo Galileii să fi fost obiectiv ? Ar fi dispărut din conştiinţa universală, şi odată cu el, şi ideile lui.
Toată lumea are o convingere, deoarece, orice om se supune legii biogenetice Müller-Haeckel, ce afirmă că ontogeneza repetă filogeneza. Explic pe scurt ce e cu asta. Ontongeneza reprezintă întregul proces biologic de creştere al unui organism biologic de la prima celulă embrionară până la starea de adult. Filogeneza la rândul ei, reprezintă procesul întregii evoluţii a vieţii pe Terra, la cele mai simple forme celulare, până la om.
Prin faptul că ontogeneza repetă filogeneza, se arată că în cursul unei vieţi de om de circa 80 de ani, acesta trece prin procese asemănătoare proceselor prin care a trecut întreaga viaţă de pe Pământ pe durata a miliarde de ani, adică de la forme embrionare, până la formele complexe ale omului, sau ale altor specii.
Ce a făcut să existe o trecere de la viaţă biologică simplă, la viaţă biologică de o complexitate ridicată, şi mai ales la diferenţierea speciilor ? Răspunsul este: evenimentele.
Acestea, evenimentele cosmice, geologice, climatice, hidrologice, sau de altă natură, au făcut ca o specie să urmeze un drum evolutiv, iar alte specii, alte drumuri evolutive.
Acum, duc această lege biologică Müller-Haeckel în domeniul culturii, şi a evoluţiei gândirii. Orice om îşi formează convingeri proprii, şi îşi alege un drum propriu de gândire, adică...o specie de gândire, ca urmare a unor evenimente din viaţa lui, sau din mediul social. Aşa se ajunge la convingeri, adică la subiectivitate, şi căutăm argumente pentru satisfacerea acelor convingeri.
În cazul de faţă, unii oameni caută argumente pentru existenţa divinităţii, iar alţii pentru inexistenţa ei, ca urmare a unor evenimente din viaţa lor. Nu există cale de mijloc. Ori e una, ori e alta.
Marinel a scris:
Şi, după Nietzche, nimic? Filosofia nu s-a oprit în secolul XIX, dimpotrivă. Poate citindu-l pe Rorty vei realiza cât mai ai de citit şi de meditat.
Ştiu că nu ştiu mai nimic, vorba lui Socrate, şi că am multe de învăţat. Însă timpul e limitat, şi cunoştinţele sunt multe şi nu pot fi asimilate toate. De aceea, am adoptat următoarea strategie: nu am timp pentru a face toate lucrurile care îmi plac, dar am timp pentru a le face pe cele mai importante.
