La granita dintre Stiinta si Religie

lupini a scris:

Mi îmi place credinţa creştină şi cunoaşterea experimentală, în acelaşi timp. În cazul meu nu există nicio contradicţie,

Vezi că el vorbea despre religie, nu despre credință.

Research in the psychology of religion often reveals different outcomes between religion and spirituality. A person’s religion is a collection of belief systems and moral values, often established by a governing institution. Religion is generally more traditional, organized, and sociological . Spirituality, on the other hand, is a measure of one’s intrinsic relationship with their God. Spirituality is viewed and studied as being more free-formed and psychological

http://en.wikipedia.org/wiki/Religion_and_coping_with_trauma#Religion_vs._spirituality

Îmi pare rău, dar nu stau să traduc. Take it or leave it! :P

Nu stiu cum am reusit sa "stalcesc" verbul "a obtine" in mesajul anterior. Nu am mai putut edita mesajul.

@harald

Corect. Topicul este despre stiinta vs religie.

Credinta insa nu este strict o atitudine manifestata de catre oamenii religiosi ci si de catre unii oameni de stiinta care abandoneaza scepticismul in favoarea "credintei" (de exemplu, fizicienii adepti ai infailibilitatii mecanici clasice newtoniene care respingeau in totalitate mecanica relativista a lui Einstein pe motiv ca ar fi o erezie stiintifica: refuzau sa "asculte" argumentele sau sa cerceteze probele pe motiv ca autorul descoperirii este un amator care abia isi trecea examenele de matematica sau ca ar fi o pierdere de vreme sa cerceteze ceva ce pana si pentru fizicienii mediocri era evident).

Ateii, de asemenea, se bazeaza pe credinta ca zeii nu exista (desi dovezi nu exista nici in favoarea unei afirmatii si nici a celeilalte).

Agnosticismul ar fi o pozitie mai corecta.

Scepticismul mi se pare insa a fi cel mai potrivit.

Bogdan_Popescu a scris:

Ce parere aveti, ar putea disparea contradictiile / conflictele dintre STIINTA si RELIGIE? Sau ar putea fi chiar unificate?

Se pot realiza compromisuri teoretice intre teoriile religioase (ideile religioase) si teoriile stiintifice in asa fel incat sa fie satisfacute ambele?

Credeti ca se poate vorbi despre o hibridare a celor doua tipuri de preocupari sau macar de transdisciplinaritate, interdisciplinaritate etc. (la nivel epistemologic)?

Nu. Cel putin nu in sensul in care este inteleasa si practicata astazi religia.

Probabil ca s-ar putea realiza compromisuri teoretice intre ideile religioase si teoriile stiintifice, insa numai in perpectiva schimbarii unor paradigme.

Vriies a scris:

Nu. Cel putin nu in sensul in care este inteleasa si practicata astazi religia.

Probabil ca s-ar putea realiza compromisuri teoretice intre ideile religioase si teoriile stiintifice, insa numai in perpectiva schimbarii unor paradigme.

Cam asa este. In sensul in care este interpretata religia (luand ad litteram textele sacre sau practicand riturile mostenite prin traditie fara a le reanaliza sau readapta realitatii contemporane) nu exista nicio cale de apropiere a religiei de stiinta. Mai curand sensul invers (al apropierii stiintei de religie) ar putea conduce la rezultate.

Cu toate acestea sa nu uitam ca exista numeroase stiinte de granita. Chiar daca nu sunt stiinte in adevaratul sens al cuvantului, ne putem aminti ca nici alte stiinte, cum ar fi psihologia, pana nu de mult nu aveau statut de stiinta.

Parapsihologia de exemplu, bazandu-se atat pe experiment cat si pe analiza de numeroase studii de caz (care ar atesta existenta unor fenomene asa zise "paranormale", al starilor modificate sau "alterate" de constiinta etc.) imbina metode de cercetare stiintifica cu metode mai putin stiintifice, riscand de multe ori interpretari care nu pot fi validate. Acesta insa nu reprezinta un motiv pentru a o respinge din randul "disciplinelor" de granita.

Bogdan_Popescu a scris:

Cam asa este. In sensul in care este interpretata religia (luand ad litteram textele sacre sau practicand riturile mostenite prin traditie fara a le reanaliza sau readapta realitatii contemporane) nu exista nicio cale de apropiere a religiei de stiinta. Mai curand sensul invers (al apropierii stiintei de religie) ar putea conduce la rezultate.

Cu toate acestea sa nu uitam ca exista numeroase stiinte de granita. Chiar daca nu sunt stiinte in adevaratul sens al cuvantului, ne putem aminti ca nici alte stiinte, cum ar fi psihologia, pana nu de mult nu aveau statut de stiinta.

Parapsihologia de exemplu, bazandu-se atat pe experiment cat si pe analiza de numeroase studii de caz (care ar atesta existenta unor fenomene asa zise "paranormale", al starilor modificate sau "alterate" de constiinta etc.) imbina metode de cercetare stiintifica cu metode mai putin stiintifice, riscand de multe ori interpretari care nu pot fi validate. Acesta insa nu reprezinta un motiv pentru a o respinge din randul "disciplinelor" de granita.

Fenomenele starilor modificate sau "alterate" de constiinta sunt luate in seama de actuala psihologie. Bine, ele sunt contestate de unii care nu s-au straduit suficient sa "intre" in domeniu, insa chiar in literatura noastra psihologica, sa spunem asa, exista autori importanti (printre care Mielu Zlate, Mihai Golu si altii) care le certifica. Apoi exista numeroase studii in domeniul parapsihologiei, ca sa amintesc aici fugitiv de cele ale unor autori precum Puthoff, Targ, Brian Josephson si mai recent Michael Persinger.

Dar deja ne indepartam un pic de subiect...:)

Ba nu ne indepartam absolut deloc de subiect. :)

Nu stiam ca Mihai Golu s-a referit la astfel de lucruri. In cartea "Introducere in psihologie", Mielu Zlate dedicase cel putin un capitol starilor de constiinta modificate. La ce lucrare/ lucrari ale lui M. Golu, te referi?

Bogdan_Popescu a scris:

Ba nu ne indepartam absolut deloc de subiect. :)

Nu stiam ca Mihai Golu s-a referit la astfel de lucruri. In cartea "Introducere in psihologie", Mielu Zlate dedicase cel putin un capitol starilor de constiinta modificate. La ce lucrare/ lucrari ale lui M. Golu, te referi?

Eu as zice ca ne indepartam, pentru ca deja discutam de psihologie, care in mod categoric si-a castigat statulul de stiinta si nu se situeaza la granita dintre stiinta si religie.

Si ma refer la Fundamentele psihologiei. Nu o face ca Mielu Zlate, dedicandu-i un capitol, asa cum bine ai mentionat, insa o face in diferite contexte, chiar discutand despre asta intr-un subcapitol.

Mai precis (ca tot veni vorba si gasii cartea uneva in biblioteca), am in vedere Fundamentele Psihologiei, Editia a III-a, Bucuresti, 2004, Capitolul V: Psihicul uman. Caracterizare generala, anume 5.3. Modificari ale constiintei.

Atunci sa ramanem in domeniul parapsihologiei care se afla in zona de granita! :)

S-au facut referiri la cercetarea starilor modificate de constiinta (se mai numesc si "stari alterate de constiinta" - termen provenit din pronumele latin alter = alt) care sunt alte stari de constiinta decat cele obisnuite. Acestea au fost cercetate prin metode stiintifice in domeniul parapsihologiei apoi imprumutate si in psihologie. Un aspect demn de remarcat este acela ca starile respective (cel putin in cazul subiectilor investigati) se intalnesc, in mod obisnuit, numai la persoane care au urmat anumite practici "mistico-religioase" (gen meditatia yoga), omului obisnuit aceste stari fiindu-i inaccesibile decat in mod accidental si fara posibilitatea de a reproduce astfel de stari. Probabil ca si rugaciunea poate modifica starea de constiinta insa, nu in aceeasi masura in care o pot face tehnicile elaborate de meditatie din practica yogina. Cu toate acestea, yoga nu este o religie. Deci, in cele din urma s-ar putea afirma ca astfel de stari sunt independente de religie. Totusi investigarea lor a apartinut initial, timp de mii de ani (cel putin) exclusiv domeniului religiei. Deci, in acest sens practicile mistico-religioase prezinta resurse importante si pentru stiinta.

Bogdan_Popescu a scris:

Atunci sa ramanem in domeniul parapsihologiei care se afla in zona de granita! :)

S-au facut referiri la cercetarea starilor modificate de constiinta (se mai numesc si "stari alterate de constiinta" - termen provenit din pronumele latin alter = alt) care sunt alte stari de constiinta decat cele obisnuite.

Adica cum alte stari de constinta decat cele cunoscute?

Eu cunosc din viata de zicuzi o stare specifica de alterare a constintei prezenta la ghicitoare. In sensul ca daca ar fi testate cu detectorul de minciuni ar iesi toate ca spun adevarul.

La meditatori in ce fel este alterata constinta?

Vriies a scris:

Eu as zice ca ne indepartam, pentru ca deja discutam de psihologie, care in mod categoric si-a castigat statulul de stiinta si nu se situeaza la granita dintre stiinta si religie.

Bogdan_Popescu a scris:

Atunci sa ramanem in domeniul parapsihologiei care se afla in zona de granita! :)

Sunt de parerea lui Vriies