Ce intelegem prin filosofie?

In alta ordine de idei, ma gandesc ca majoritatea filosofilor occidentali fie nu cunosc (sau cunosc insuficient) filosofiile orientale, fie nu au fost fascinati de ele, decat in foarte rare cazuri.

Filosofia orientala (in general vorbind) chiar daca o precede pe cea occidentala a ramas intr-o mai mare sau mai mica masura asociata cu religia.

Filosofia orientala utilizeaza deseori logici polivalente care nu prea sunt pe placul ganditorilor occidentali (care sunt bazati exclusiv pe logica formala).

Filosofia orientala se fundamenteaza pe o reprezentare despre om care a scapat/ scapa inca ganditorilor occidentali (antropologi, psihologi, psihanalisti, filosofi etc.).

Filosofia orientala a fost nu de putine ori construita si dezvoltata in jurul conceptelor de "vid", "gol", "nimic" etc. nu doar in ceea ce priveste "vidarea gandirii" (chitta vritti nirodah = suspendarea turbulentelor gandirii/ intelectului din sutrele lui Patanjali) ci si prin afirmarea nonexistentului / vidului (Sunyata - concept central in "doctrina vidului", de exemplu), probleme "practice" care nu prea au captat atentia filosofilor occidentali. Un alt centru de interes caruia i s-a acordat prea putina atentie in metafizica (ontologia) occidentala este "ciclicitatea" (viziunea ciclica asupra existentei) care combinata cu viziunea asupra vidului si asupra infinitului a condus la concepte precum cel de Pralaya (absorbtie), concept despre care am discutat mai pe larg in cadrul topic-ului La granita dintre Stiinta si Religie.

Se pare ca nici filosofii orientali nu prea gusta filosofia occidentala, motivul principal fiind absenta cunostintelor "superioare" despre Om (si Univers) din filosofia occidentala.

Din aceasta perspectiva, ce filosofie alegem (occidentala sau orientala), datorita contradictiilor de esenta dintre ele, ramane o prima actiune pe care trebuie sa o indeplineasca orice persoana care isi propune sa se apropie de filosofie. Desigur ca aceasta alegere / optiune manifestata pentru o directie sau alta de gandire nu este obligatoriu sa fie definitiva. De exemplu, eu am inceput prin a cerceta filosofia occidentala, apoi m-am apropiat tot mai mult de cea orientala. Incerc sa nu le amestec, in schimb, nu pot sa nu observ, de pilda, asemanarile dintre cosmogonia moderna si cosmogonia hindusa sau dintre ontologia hindusa/ chineza si idei filosofice/ stiintifice moderne occidentale, cum ar fi ideile lui Rupert Sheldrake sau simulismul.

Bogdan_Popescu a scris:

(...) Filosofia orientala a fost nu de putine ori construita si dezvoltata in jurul conceptelor de "vid", "gol", "nimic" etc. nu doar in ceea ce priveste "vidarea gandirii" (...)

IpocritaSofistica orientala si occidentala sunt cele doua surori ale comunismului-capitalist.

Marii eruditi sofisti ai occidentului spun ca "fericirea nu este pentru toata lumea", în timp ce omologii lor din orient te invita de o maniera mai orientata " debarasati-va de dorinte, caci nu sunt destule pentru toata lumea !". Asa se face ca doar Printul Bouddha a reusit sa-si domoleasca dorintele dupa ce a mâncat pe saturate din toate gastronomiile si a experimentat toate pozitiile de kama-sutra, la palat.

"vidarea gandirii" cea mai buna si cea mai perversa metoda de a controla ori ce forma de revolta contra injustitiilor perpetuate de cei ce nu vor sa-si videze gândirea de traditionalismul si privilegiile conservatoare ale castelor lor dirijante.

Bouddha nu a vazut suferinta în interiorul palatului, ci dincolo de zidurile ipocriziei bine consolidate cu tot felul de pretexte "filosofice" asemanatoare structurilor caracteriale, nu a scribilor, ci a celor ce le dictau aberatiile lor legislative, bune doar a sens unic.

Doar un grand naiv ar crede ca ce întelege sau nu poporul de filosofie este acelas lucru cu ceea ce înteleg cei utilizeaza filosofia pentru a-si perpetua meschinariile din generatie în generatie..

Filosofia orientala inseamna ceva mai mult decat atat. De fapt, chiar doctrina lui Buddha (desi filosofia orientala nu se reduce doar la buddhism) pe care ai amintit-o inseamna altceva, nu doar mai mult. Indiferent ceea ce a fost sau facut printul Gautama, in momentul in care a devenit Buddha, intreaga gandire traditionala s-a schimbat... Pe de alta parte, Legile lui Manu, daca la ele te referi, nu sunt buddhiste ci hinduse (precedand buddhismul). Abaterea gandirii de la realitate nu reprezinta o metoda politica decat in Occident. "Vidarea gandirii" din timpul meditatiei nu are legatura cu politica. Este cu totul altceva.

Discutia era insa despre "ce este filosofia?" sau "ce intelegem fiecare prin ea?".

1. Pentru a ma apropia de o definitie am facut mai intai o separatie a celor doua mari linii filosofice: occidentala si orientala.

2. De asemenea, mi-am pus intrebarea daca a apus vremea marilor sisteme filosofice, adica daca in filosofie s-a spus tot ceea ce era important de spus, filosofia ramanand doar o simpla ramura a istoriei culturii sau daca, dimpotriva, mai sunt posibile viitoare filosofii sistematice noi care sa nu reprezinte reiterari ale unor vechi idei filosofice.

3. In alta ordine de idei, am atras atentia ca in fond, filosofia ar trebui intemeiata antropologic. Ce este mai important decat omul? Filosofia trebuie cladita abia dupa ce rezolvam misterul care este "Omul". Conceptia despre om este cea de care depinde fiecare orientare filosofica.

Filozoful a ajuns un soi de filfizon intelectual. Nimeni nu-si bate joc de el si toti il desconsidera. Filozofia a murit.

(continuare)

Deci, in esenta, raspunsul la intrebarea: "Ce este filosofia?" poate fi dat abia dupa ce este rezolvata interogatia socratica: "Cine sunt eu?". Este omul doar corpul fizic? Exista spirit? Este spiritul nemuritor? Care sunt limitele cunoasterii pe care o pot dobandi prin intermediul simturilor sau al ratiunii? Pot dobandi cunostinte dincolo de ratiune (prin experienta suprasensibila si suprarationala)? Exista un scop al existentei/ vietii mele? Ce este constiinta (daca exista)? etc. etc.

Raspunsurile date la aceste intrebari separa filosofia occidentala fata de cea orientala, filosofia materialista fata de filosofia idealista s.a.m.d.

4. In fine, am mai atras atentia asupra faptului ca filosofia este alimentata de stiinta care descrie atat omul cat si lumea in care omul traieste. Iata cateva intrebari inca neelucidate de catre stiinta dar care ar putea genera noi paradigme de gandire (filosofica): Ce este realitatea? Traim intr-o lume reala sau simulata? Exista inteligenta in Univers, in afara inteligentei lumii vii de pe Terra? Exista universuri paralele? Universul are mai multe dimensiuni (spatiale, temporale)? Exista legi ale naturii sau sunt doar proiectii antropomorfice ale legilor societatii? Exista determinare in sensul unui destin sau traim in haos? Universul este infinit spatio-temporal sau exista un inceput (Big Bang)? Universurile se repeta ciclic sau va exista o moarte definitiva a Universului? s.a.m.d.

SeqenenreTao a scris:

Filozoful a ajuns un soi de filfizon intelectual. Nimeni nu-si bate joc de el si toti il desconsidera. Filozofia a murit.

Filosofia este mai curand doar muribunda dupa ce s-a risipit, fiind absorbita de catre diverse stiinte particulare. Filosofia si-a pierdut valoarea practica. In prezent mai apare doar la nivel metateoretic in cadrul fiecarei stiinte in parte. Din acest punct de vedere, oamenii de stiinta sunt filosofii actuali (in masura in care trec la nivel epistemologic).

In rest, ii avem pe istoricii filosofiei (care intr-un fel sunt tot oameni de stiinta) si pe oamenii de litere sau scenaristii de film/ teatru care mai reitereaza cate o idee filosofica uzata.

SeqenenreTao a scris:

Filozoful a ajuns un soi de filfizon intelectual. Nimeni nu-si bate joc de el si toti il desconsidera. Filozofia a murit.

Bine înteles, filozofia a murit (nu exista) pentru tot soiul de filfizon intelectual. Filosofia poate sa-l resusciteze, cu conditia ca ei, filfizonii, sa resusciteze scrierile filosofice prin studiu individual.

Bogdan_Popescu a scris:

3. In alta ordine de idei, am atras atentia ca in fond, filosofia ar trebui intemeiata antropologic. Ce este mai important decat omul? Filosofia trebuie cladita abia dupa ce rezolvam misterul care este "Omul". Conceptia despre om este cea de care depinde fiecare orientare filosofica.

Sunt de acord cu tine. Deschide un alt topic, cu ce este Omul , sa vezi si sa nu crezi, mai înainte de a gasi un raspuns valabil pentru toti, marea colectie de aberatii filfizoane care sunt la baza sau mai bine spus în caverna oricarui om care se respecta dar care se ignora cu placere placuta !

Filosofia filfizonului este "arta de a vorbi fara sa spui nimic" :D

Allexandrra a scris:

Uite si un pasaj cules la repezeala de pe wiki. Nu am rabdare acum sa il traduc, dar promit ca o voi face cat de curand.

Am tradus pasajul. Am zis sa ma tin de promisiune, chiar daca nu are legatura cu ce discutati voi.

„Modelul luării deciziei propus de mine are următoarea caracteristică: atunci când ne confruntăm cu o decizie importantă, un generator de criterii al cărui material este nedeterminat într-o oarecare măsură produce o serii de criterii, dintre care unele pot fi, bineînţeles, respinse imediat ca fiind irelevante de către agent (conştient sau inconştient). Acele criterii ce sunt selectate de agent ca având o influenţă mai mult decât neglijabilă asupra deciziei apar apoi într-un proces de raţionare, iar dacă agentul este în general rezonabil, respectivele criterii folosesc în final ca factori predictivi şi explicativi ai deciziei finale a agentului".

Bogdan_Popescu a scris:

4. In fine, am mai atras atentia asupra faptului ca filosofia este alimentata de stiinta care descrie atat omul cat si lumea in care omul traieste.

S-a mai amintit pe topicul asta despre relatia dintre stiinta si filosofie si despre cum s-au alimentat si se pot alimenta reciproc. Interesanta relatie, intr-adevar.

Bogdan Popescu, ti-am citit niste postari putin mai off topic si parerea mea e ca ar trebui sa te autoanalizezi putin. Nu de alta, dar nu consider nici ca e cazul sa se ajunga la avertismente din partea moderatorilor, nici ca e normal sa nu mai posteze lumea pe aici din cauza stilului tau - hai sa ii zicem - arogant.

Allexandrra a scris:

S-a mai amintit pe topicul asta despre relatia dintre stiinta si filosofie si despre cum s-au alimentat si se pot alimenta reciproc. Interesanta relatie, intr-adevar.

Bogdan Popescu, ti-am citit niste postari putin mai off topic si parerea mea e ca ar trebui sa te autoanalizezi putin. Nu de alta, dar nu consider nici ca e cazul sa se ajunga la avertismente din partea moderatorilor, nici ca e normal sa nu mai posteze lumea pe aici din cauza stilului tau - hai sa ii zicem - arogant.

Probabil ca tot eu sunt cel care a amintit despre relatia filosofie - stiinta utilizand cuvintele "citate" de tine.

Ca si in acest caz, offtopicul meu este un raspuns la offtopicul tau si al altora. De aceea ar trebui sa iti autoanalizezi tu aroganta in primul rand, mai ales ca pana acum nu ai venit cu niciun raspuns util sau suficient de intelectual la comentariile mele ontopic. Tendinta ta de a provoca discutii offtopic este dovada certa a arogantei pe fondul unor lacune grave in cunostinte. Iti repet dupa cum am atras atentia si altora: Eu nu tolerez flame-ul de pe forumuri. Daca nu esti capabila sa te abtii de la provocarea unor discutii offtopic, atunci esti "libera" sa parasesti topic-urile frecventate de mine. Daca insisti in aceasta directie, atunci s-ar putea ca raspunsurile mele sa nu iti placa. Daca vei insista mai departe cu trolling pe topic-urile frecventate de mine, atunci vei dobandi doar dispretul meu si iti voi ignora in totalitate mesajele. Ramane alegerea ta...

Allexandrra a scris:

Am tradus pasajul. Am zis sa ma tin de promisiune, chiar daca nu are legatura cu ce discutati voi.

„Modelul luării deciziei propus de mine are următoarea caracteristică: atunci când ne confruntăm cu o decizie importantă, un generator de criterii al cărui material este nedeterminat într-o oarecare măsură produce o serii de criterii, dintre care unele pot fi, bineînţeles, respinse imediat ca fiind irelevante de către agent (conştient sau inconştient). Acele criterii ce sunt selectate de agent ca având o influenţă mai mult decât neglijabilă asupra deciziei apar apoi într-un proces de raţionare, iar dacă agentul este în general rezonabil, respectivele criterii folosesc în final ca factori predictivi şi explicativi ai deciziei finale a agentului".

S-a mai amintit pe topicul asta despre relatia dintre stiinta si filosofie si despre cum s-au alimentat si se pot alimenta reciproc. Interesanta relatie, intr-adevar.

Da, s-a mai amintit.

Conexiunea dintre stiinta si filosofie, pusa in evidenta in special de filosofia stiintei, constituie un aspect aproape de necontestat al abordarii culturale de astazi.

Poate filosofia sa se dezvolte fara suportul stiintei? Poate stiinta sa lucreze si sa-si interpreteze rezultatele fara reflectia filosofica? Sigur, exista voci in istoria culturii care au sustinut ca stiinta trebuie sa stea departe de filosofie, aceasta din urma fiind inteleasa doar ca simpla vorbarie sau teoretizare vaga. Daca termenului filosofie i s-a dat uneori o asemenea saraca interpretare, totusi, asta nu inseamna ca respectivele conotatii pot fi atribuite filosofiei in sensul sau inalt sau adevarat. Stiintele specifice nu-si pot rupe conexiunile, sa spunem asa, cu adevarata filosofie.

Foarte multe idei care au stat la baza realizarilor stiintifice ulterioare au fost initial enuntate prin forta perceptiva a reflectiei filosofice. Si avem nenumarate exemple in acest sens... Unul este structura atomica a lucrurilor teoretizata de Democrit. Apoi anumite aspecte ale ipotezei conceptului de selectie naturala au fost facute in timpurile mai vechi de catre filosoful Lucretius si in cele mai noi de Diderot, acesta anticipand cu vreo doua secole ceea ce ulterior avea sa devina un fapt stiintific. Am mai putea include aici si ideile conservarii miscarii in univers, a lui Descartes, a principiului determinismului (Spinoza) sau cea a existentei moleculelor ca fiind un complex de particule atomice, a lui Gassendi.

E deja un truism faptul ca, in zilele noastre, consideratiile filosofice se bazeaza pe fapte studiate de stiinta si sintetizate in sisteme de propozitii, concepte, principii si legi formulate prin generalizarea acestor fapte

De asemenea, orice descoperire stiintifica majora sau teorie stiintifica recunoscuta ca atare constituie un pas inainte in dezvoltarea filosofiei si a reflectiei filosofice asupra lumii, la modul general. Adevarate "revolutii intelectuale" au fost produse prin elaborarea unor terii stiintifice precum cea a sistemului heliocentric, mecanica lui Galilei si Newton, teoria evolutiei, teoria relativitatii, teoria mecanicii cuantice etc. Mai mult, o mare parte din reprezantii de marca ai stiintei sunt considerati pe buna dreptate a fi avut o gandire filosofica deosebita si mentionati in istoria filosofiei ca atare. Este cazul, printre altii, de o pleiada de mari fizicieni ai secolului al XX-lea, ca sa nu amintim decat de Einstein, Pauli, Heisenberg, Schrödinger,David Bohm etc., carora le-a fost recunoscuta pe deplin gandirea si contributia filosofica.