România
Roportal.ro

Ce intelegem prin filosofie?

Început de Vriies, Sâm 23 feb 2013 · 619 răspunsuri · 54.272 vizualizări

Vriies15.596 mesaje#21
Allexandrra a scris:

Orice curent filosofic poate fi atacat. Platon si Kant pot fi atacati. Pozitivistii sunt chiar usor de criticat.

Ce spui despre Frege, Carnap, Quine? Ii scoatem din istoria filosofiei doar pt. ca pot fi criticati?

Sigur ca orice curent filosofic poate fi criticat.

Si bineinteles ca nu-i putem scoate din istoria filosofiei pe cei mentionati de tine mai sus, nimeni nu a afirmat asta.

Ce sa mai spun despre Frege, Carnap si Quine? Doar ca, din moment ce ai adus vorba, e bine sa ne reamintim cateva lucruri despre acestia.

Frege a fost un mare matematician si logician, fiind considerat unul din fondatorii logicii moderne. Desi este unul din cei care au pus bzele filosofiei analitice, la vremea lui a fost mai putin cunoscut ca filosof si mai mult ca matematician.

Carnap este unul din membrii de marca ai unei doctrine cunoscute sub numele de pozitivismul logic (sau empirismul logic). Dupa altii, e vorba mai degraba de o miscare compusa dintr-o serie de doctrine mai degraba eterogene. Adeptii acestui, hai sa-i spunem, curent filosofic, au incercat sa limiteze drastic rolul si functiile filosofiei, respingand ramuri si capitole intregi ale acesteia, precum metafizica, ontologia si chiar problemele de etica si estetica.

Referitor strict la Carnap, in linii mari, acesta sustine ca rolul filosofiei este doar de a analiza si clarifica limbajul stiintei si, eventual, de a formula limbaje alternative. El accepta ca exista limbaje diferite in ceea ce priveste puterea de expresie (vezi limbajul mecanicii newtoniene comparativ cu cel al mecanicii relativiste) si precizeaza ca nu exista un limbaj suprem, in sensul de limbaj absolut corect. Diferitel limbaje sunt potrivite unor diferite scopuri iar treaba filosofului este doar de a analiza limbajele, de a le clarifica si de a sugera alternative.

Quine, asa cum el insusi s-a delimitat, este un filosof naturalist. Succesul naturalismului in stiinta inseamna ca metodele stiintifice trebuie si pot fi folosite cu succes in filosofie.

Vestea buna e ca Quine critica punctul de vedere al lui Carnap si pozitivismul logic in general, respingand ideea unei distinctii abrupte intre filosofie si stiintele empirice. Dimpotriva, el vede filosofia la fel de importanta ca stiinta, insa preocupata de chestiuni, sa spunem, "mai abstracte" si "mai teoretice".

O veste si mai buna este ca Quine nu respinge metafizica, ontologia, estetica, etica etc., in sensul ca accepta calitatea filosofiei de a se indeletnici cu analize si reflectii generale asupra naturii lumii, insa considera ca aceasta e musai sa fie bazata pe o cunoastere stiintifica solida organizata in asa fel incat sa fie clara si obiectiva.

Si ca o paranteza, vreau sa spun ca personal impartasesc pozitia lui Quine si, mai mult, consider ca aceasta concorda (bineinteles, in limite rezonabile) cu pozitia filosofiei din vremurile lui Socrate, Platon si Aristotel.

Allexandrra8.367 mesaje#22
Vriies a scris:

Si ca o paranteza, vreau sa spun ca personal impartasesc pozitia lui Quine si, mai mult, consider ca aceasta concorda (bineinteles, in limite rezonabile) cu pozitia filosofiei din vremurile lui Socrate, Platon si Aristotel.

Pana la urma n-am spus eu nimic despre dialectica socratica, dar ai spus tu despre cei din sec. XX. Frumos.

Pozitia filosofiei in zilele noastre nu poate fi decat diferita de cea de acum mai bine de 2000 de ani. Pe vremea aceea nu exista estetica, fizica, biologie s.a. De atunci stiintele s-au ramificat obligand filosofia sa isi restranga domeniul. Atunci ce e propriu filosofiei, lasand la o parte faptul ca in trecut ea a deschis drumul in multe stiinte? Definitia data de Russell filosofiei e un raspuns bun la aceasta intrebare. Strict vorbind. Mai lax asa, nu vad de ce nu si-ar baga nasul si in alte parti, filosofii adevarati chiar avand un mod cu totul original de a aborda probleme si de a surprinde esente.

impresie1.286 mesaje#23

:biggrin: .. deschidere pe doua cai.

A doua cale este explicatia, intr-un mod, care sa accentueze ce este intr-atat de captivant in filosofie, incat filosofii nu si-au indreptat atentia si spre altceva, pentru :

Allexandrra a scris:

nu vad de ce nu si-ar baga nasul si in alte parti, filosofii adevarati chiar avand un mod cu totul original de a aborda probleme si de a surprinde esente.

.. explicatie care contureaza un raspuns pentru intrebarea anterioara (prima cale):

Allexandrra a scris:

Atunci ce e propriu filosofiei, lasand la o parte faptul ca in trecut ea a deschis drumul in multe stiinte?

Editat Joi 28 feb 2013 22:36

Stu'32.419 mesaje#24
Vriies a scris:

Va propun o discutie lejera despre filosofie, la modul cel mai general, in care sa abordam o serie de probleme precum "ce intelegem fiecare prin filosofie", "care ar fi definitia ei", "care ar fi rostul si rolul ei", "in ce masura consideram ca filosofia este importanta pentru noi si pentru ceilalti", "despre ce inseamna a filosofa" , "despre cum e perceputa filosofia astazi" precum si despre eventuale alte chestii adiacente.

Sunt invitati sa-si spuna parerea toti cei care considera ca au ceva de spus in acest sens.

Pentru mine a filosofa echivaleaza cu a aprofunda.

o intrebare, o problema, o idee.

Uneori filosofand, gasesc solutii.

Insa multi uita de ce au inceput sa filosofeze....

Vriies15.596 mesaje#25
Allexandrra a scris:

Pana la urma n-am spus eu nimic despre dialectica socratica, dar ai spus tu despre cei din sec. XX. Frumos.

Pozitia filosofiei in zilele noastre nu poate fi decat diferita de cea de acum mai bine de 2000 de ani. Pe vremea aceea nu exista estetica, fizica, biologie s.a. De atunci stiintele s-au ramificat obligand filosofia sa isi restranga domeniul. Atunci ce e propriu filosofiei, lasand la o parte faptul ca in trecut ea a deschis drumul in multe stiinte? Definitia data de Russell filosofiei e un raspuns bun la aceasta intrebare. Strict vorbind. Mai lax asa, nu vad de ce nu si-ar baga nasul si in alte parti, filosofii adevarati chiar avand un mod cu totul original de a aborda probleme si de a surprinde esente.

Pozitia filosofiei in zilele noastre nu este principial diferita fata de cea din vremea lui Socrate si Platon. Atentie la cateva din definitiile care sunt valabile si astazi, necontestate de niciun filosof de anvergura. Si ma refer aici fie si numai la:

- filosofia este iubirea de intelepciune;

- filosofia este cunoasterea de sine;

- filosofia este cunoasterea celor ce sunt, ca fiind ceea ce sunt.

Ceea ce se refera la faptul ca filofia, chiar daca in mod firesc evolueaza si ea odata cu societatea, ramane "iubire de intelepciune" si are ca obiect cunoasterea propriei fiinte si a realitatii inconjuratoare, adica a lucrurilor asa cum suntsi nu asa cum ne apar.

Ceea ce difera, cum e si firesc, este modul de abordare datorat perspectivei din ce in ce mai ample si complexe asuppra Lumii sau realitatii, insa principial vorbind filosofia zilelor noastre nu difera de cea din perioada ei de aur, sa zicem, conturata de Socrate, Platon si Aristotel. Mai corect spus, dupa mine, ar fi ca o integreaza si o rafineaza.

Editat Dum 3 mar 2013 15:08

Allexandrra8.367 mesaje#26
Vriies a scris:

- filosofia este iubirea de intelepciune;

Intelepciunea poate fi considerat acum un concept vag, caz in care ori il eliminam, ori il clarificam.

Vriies a scris:

- filosofia este cunoasterea de sine;

Cea mai mare parte din aceasta activitate a ajuns sa fie de domeniul psihologiei.

Vriies a scris:

- filosofia este cunoasterea celor ce sunt, ca fiind ceea ce sunt.

Descoperirile stiintifice recente pun sub semnul intrebarii posibilitatea cunoasterii lucrurilor in sine (de exemplu, efectul de observator).

Nu consider aceste obiectii indiscutabile, le avansez doar pentru a vedea unde ne duce discutia.

Vriies15.596 mesaje#27
Allexandrra a scris:

Intelepciunea poate fi considerat acum un concept vag, caz in care ori il eliminam, ori il clarificam.

Nu este vag, doar ca (si aici ai dreptate), pentru foarte multi a devenit un pic anacronic, sa zicem asa.

De eliminat nu-l putem elimina, ca am elimina insasi esenta filosofiei si am ramane, cum se spune, fara "obiectul muncii"! Sigur ca e mult mai bine sa incercam sa-l clarificam...

Allexandrra a scris:

Descoperirile stiintifice recente pun sub semnul intrebarii posibilitatea cunoasterii lucrurilor in sine (de exemplu, efectul de observator).

Nu consider aceste obiectii indiscutabile, le avansez doar pentru a vedea unde ne duce discutia.

Am inteles punctul tau de vedere si este foarte corect. E firesc sa punem probleme si prin asta, invatand unii de la altii, sa ne largim perspectiva...

LuciaD9.699 mesaje#28
Allexandrra a scris:

Intelepciunea poate fi considerat acum un concept vag, caz in care ori il eliminam, ori il clarificam.

Intelepciunea doar este , pur si simplu. N-a fost , nu este si nu va fi cazul nici macar de-a avea impresia ca " poate fi considerat acum un concept vag", asadar nu-si are sensul "ori il eliminam, ori il clarificam."

Allexandrra8.367 mesaje#29
LuciaD a scris:

Intelepciunea doar este , pur si simplu.

Ce este intelepciunea?

Vriies15.596 mesaje#30
Allexandrra a scris:

Ce este intelepciunea?

Exista nenumarate explicatii si definitii ale intelepciunii, in DEX precum si-n multe scrieri mai mult sau mai putin filosofice.

Cu rezerva ca ceea ce spun nu este batut in cuie (ci poate fi completat) si incercand sa ies din limitele Dex-ului, uite, voi incerca si eu un raspuns ad hoc...

Intelepciunea este un stadiu al fiintei caracterizat printr-o profunda intelegere a sinelui, a oamenilor, lucrurilor, evenimentelor, fenomenelor, a vietii si a universului in general, distingandu-se prin abilitatea de a percepe situatii, de a judeca si actiona conform acestei intelegeri.

Poate ar mai fi de adaugat ca cel mai bine intelegem conceptul de intelepciune raportandu-ne tot la perioada culturii Greciei antice, cand s-a conturat filosofia. Vechii greci aveau un adevarat cult pentru "intelepciune", considerand-o mai degraba apanajul zeilor. Existau foarte putini oameni care sa merite aceasta titulatura ( de aici si "cei sapte intelepti ai antichitatii", adica un numar foarte mic de oameni care s-au ridicat la acea conditie). Ceea ce putea spera omul era sa se apropie cat mai mult de intelepciune, de aici si constructia si definitia imediata a filosofiei: iubire (in sensul de apropiere) de intelepciune.

Editat Dum 3 mar 2013 17:22

← Înapoi la Filozofie