Oki, hai sa incercam sa redam o serie de definitii ale filosofiei, bineinteles, din perioada de aur a acesteia. Insa legat de acest lucru e bine sa vedem care erau valorile spirituale preponderente culturii Greciei antice. Fundamentale in spiritualitatea greaca erau, printre altele, conceptele de adevar (aletheia) si cel de intelepciune (sophia), iar calea sau mijlocul prin care se ajungea la acestea era filosofia.
Dar ce insemna filosofia pentru vechii greci?
Intr-o lucrare a filosofului neoplatonic David Armeanul, de prin sec. al VI-lea, ne sunt infatisate principalele definitii ale filosofiei grecesti. Iata aceste definitii:
1 Filosofia este cunoasterea celor ce sunt ca fiind ceea ce sunt - philosophia esti gnosis ton onton e onta esti;
2 Cunoasterea lucrurilor divine si omenesti;
3 Pregatirea pentru moarte - melete tanatou;
4 Asemanarea cu divinitatea pe cat ii sta omului in putinta;
5 Arta a artelor si stiinta a stiintelor;
6 Dragoste de intelepciune - philia sophias.
La acestea s-au adaugat urmatoarele trei ce se regasesc la Platon si Aristotel:
7 Stiinta adevarului - teoria tes aleteias;
8 Stiinta teoretica a primelor principii si cauze;
9 Cunoaste-te pe tine insuti - gnoti seauton.
Definitiile 1, 2 si 6 (cea etimologica) sut atribuite lui Pythagora. David ne precizeaza ca acest lucru nu a fost consemnat de insusi Pythagora, care nu a lasat nimic scris, ci de pythagoreicul Nicomach. Definitiile care pleaca de la scop, respectiv 3 si 4, ii apartin lui Platon si le regasim in dialogurile Phaidon si Theaitetos. Iar definitia care pleaca de la excelenţă, anume ca "filosofia este arta artelor si stiinta stiintelor", ii apartine lui Aristotel.
Lucrarea respectiva ramane una de referinta, fiind o cronica a definitiilor filosofiei din perioada clasica a filosofiei grecesti si daca le analizam putin putem lesne constata ca acestea, cu unele exceptii, in general nu au fost preluate de filosofiile moderne.
