Ce intelegem prin filosofie?

Marinel a scris:

Fixarea obiectului cunoaşterii a fost realizată, dar fără identificarea scopului cunoaşterii. Şi de aici eforturile majorităţii filosofilor au fost îndreptate mai ales spre obiectul cunoaşterii. De aceea am spus că abordarea a fost greşită.

Şi te mulţumeşte o asemenea definiţie? De ce ar fi "căutarea, aflarea şi înţelegerea adevărului" un scop în sine? De aici trebuie să porneşti.

Pai tot n-am inteles daca Platon si Descartes sunt sau nu filosofi care au abordat gresit problema cunoasterii...

Iar in ceea ce-ti spuneam, adica in raspunsul citat de tine, nu era vorba de o definitie, ci de un raspuns. Tu esti cel care ai pus problema "scopului cunoasterii" si eu doar ti-am raspuns, spunandu-ti unde il poti gasi. Nu eu, ci tu esti cel care folosesti obsesiv sintagma asta de "scop in sine". Si, de fapt, la intrebarea pe care o pui ai raspuns singur undeva mai sus cand spuneai: " Căutarea adevărului a fost un ţel - explicit sau nu - al omenirii. Chiar revoluţia filosofiei din vremea lui Socrate a fost datorată acestor căutări".

Oricum, cred ca am inteles abordarea ta. Sau hai sa vedem daca am inteles bine...Tu vrei sa faci distinctie intre "obiect" si "scop". Prin "obiect" intelegi ceea ce formează materia si continutul unei anumite discipline, iar prin "scop" intelegi ţel, ţintă, obiectiv?

Marinel a scris:

Care parte nu a fost destul de clară? Dar oamenii (protooamenii) nu puteau nici lupta, nici fugi cu eficienţa celorlalte mamifere, aşa că au trebuit să caute mult mai multe soluţii...

Nu-i vorba ca n-a fost clara. Ci doar ca, in opinia mea, explicatia ta nu-i una satisfacatoare. Din multimea de vietati (ca sa folosesc un termen generic), unele alearga mai repede altele mai incet. La fel, unele-s mai puternice si altele mai putin puternice. Acum, lasand la o parte pe cele mai iuti si pe cele mai puternice, in afara de om, exista foarte, foarte multe care nu-s nici extraordinar de iuti nici extraordinar de puternice, Intrebarea era cum de s-a ajuns numai in cazul omului la " luarea unor decizii bazateşi pe experienţa generaţiilor anterioare – apoi la arta si scris" ? De ce numai oamenii au gasit "strategia" asta castigatoare si de ce nu au gasit-o si alte animale?

Marinel a scris:

Nu uita că eu privesc cunoaşterea din perspectiva mecanismului luării deciziilor.

Fără îndoială că religia a influenţat şi mai influenţează încă acest proces pentru numeroase persoane. Priveşte din această perspectivă, nu din ceea ce consideri tu că înseamnă cunoaşterea.

Parca priveai cunoasterea din perspectiva mecanismului luării deciziilor bune.

Sunt de acord cu tine si chiar am afirmat-o, ca religia a influentat si influenteaza acest proces pentru numeroase persoane, dar asta nu inseamna ca religia ar fi, per se, un instrument al cunoasterii :).

GeoFiloRo a scris:

Te trag de constiinta spun

Marinel a scris:

[/size]

Păi da, fireşte.

Uite, cunoaşterea este căutată şi de ştiinţă (cunoaşterea fenomenelor din lumea

Vriies a scris:

Bun. Atunci, pentru ca toti de aici sa avem puncte de reper comune, te invit sa te referi in mod specific la ce anume te gandeai, adica sa spui concret ce anume ai in vedere prin "rationalismul critic" si cum anume a fost el completat de Agassi si Bartley, ca reactie contra justificationismului.

cum ar fi (doua puncte): ...

Si nus de ce, insa ma bucur chiar si pentru "putinul" ca n-ai putut spune ca raspunsul meu n-ar fi fost unul frumos...

Bineinteles, ai punctat bine, e vorba de o sansa in plus. Plus de asta, filosofia nu e numai un mod de a gandi sau de a spune (asa cum, din nefericire a ajuns sa fie receptata in zilele noastre), ci, in aceeasi masura, un mod de a fi.

Daca vorbim, in ceea ce priveste omul, de o componenta rationala si de una irationala, atunci cu siguranta ca ele interactioneaza.

Pe masura ce scrii realizez ca, din modul coerent in care iti expui punctul de vedere, s-ar putea sa-ti bati capul cu filosofia mai mult decat lasi sa se intrevada .

asta afost tare chiar mia placut. am ris cu hohote

-altul a scris:

Intradevar si eu am gasit raspunsul la igerinta filozofie in matematica: sunt probabilitatile. Asa cum filozofia nu gaseste niciodata adevarul pentru ca nu este capabila asa probabilitatile nu stiu niciodata solutia pentru ca nu sunt capabile.

Filosofia este arta de a gindi cea ce nu presupune automat ca un filozof poate avea prin gindire si aprofundare raspunsuri la toate intrebarile caci atunci nu si-ar mai avea rost filozofia si-ar pierde scopul sau in sine acela de a cugeta si nu totdeauna de a cauta raspusuri.De foaerte multe ori un filozof trage pur si simplu doar concluzi care pe viitor il ajuta in materializarea unor rspunsuri sau pur si simplu a nu cadea in aceiasi greseala ca si cei pe care ii observa.Nu cred ca putem trata o disciplina (daca pot spune asa o disciplina a minti )ca si pe o persoana proprie si nu ii putem atribui calitati sau defecte.Iar cit despre probabilitati logic vorbind fiind mai multe iar dovedit fiind faptul ca toate problemele au o solutie sau mai multe inseamna logic ca cel putin una sau mai multe este sau sint capabile.Iar in final acesta este un exercitiu practic de filozofie.

-altul a scris:

Deci inteleg ca filozofia are un raspuns in acest domeniu sau a ramas doar la stadiul de intentie de abordare? Sau filozofia inca nu si-a format o idee unanim definita?

Mircea Eliade n-a fost folozof, a fost yoghin sau ceva indefinit.

Cine impartaseste o credinta nu poate fi filozof, poate fi doar exponent al principiilor credintei lui, poate fi aparator al principiilor credintei lui fata de ceilalti filozofi dar numai atat.

Deci practic Mircea Eliade nu ar putea prezenta elogiul yoghinilor ca pe o filozofie proprie, termenul de filozof nu exista intr-o societate religioasa. Pentru ca principiile "filozofice" intr-o astfel de societate sunt clar definite de dogma religioasa.

In crestinism nu se cunoaste termenul de filozof, nu exista filozofi crestini (sunt nevoit sa repet)

Mircea Eliade dincolo de a fi profesor universitar deci un om capabil a fost singura persoana care a scris si descris o Istoria Religiilor cunoscute si semnificative in lume dea lungul timpurilor o lucrare care prin prisma faptului ca este scrisa din postura de observator si analist deci un cugetator poate fi catalogata ca si o lucrare filosofica oarecum depinde de punctul de vedere al fiecaruia .Dincolo de aceasta spun ca poate fi o lectura foarte utila unora care tatoneaza domeniul filozofiei.

-altul a scris:

Asta e valabil doar pentru starea de filozofie. Cine gaseste adevarul dispare din starea de filozof.

Nu am la ce sa cuget, filozofia matematica la fel ca si cealalta poate sa atinga la un moment dat adevarul suprem, 100% daca numarul iese si 0% daca ramane in caciula. Nu mai incape loc de filozofii.

Matematica este o stiinta exacta unde 1+1=2. Filosofie este cu totul altceva pentru ca practic vorbin prin filozofie se pot aborda toate disciplinele umane sau reale este modul de a gindi analiza si cauta o solutie la o problema data su pur si simplu de a fi un simplu observator si trage o concluzie numai pentru sine deci comparatia este irelevanta. Si sti cum se spune nu?

::¨¨Daca taceai filozof ramaneai¨¨

Vriies a scris:

Pai tot n-am inteles daca Platon si Descartes sunt sau nu filosofi care au abordat gresit problema cunoasterii...

Iar in ceea ce-ti spuneam, adica in raspunsul citat de tine, nu era vorba de o definitie, ci de un raspuns. Tu esti cel care ai pus problema "scopului cunoasterii" si eu doar ti-am raspuns, spunandu-ti unde il poti gasi. Nu eu, ci tu esti cel care folosesti obsesiv sintagma asta de "scop in sine". Si, de fapt, la intrebarea pe care o pui ai raspuns singur undeva mai sus cand spuneai: " Căutarea adevărului a fost un ţel - explicit sau nu - al omenirii. Chiar revoluţia filosofiei din vremea lui Socrate a fost datorată acestor căutări".

Oricum, cred ca am inteles abordarea ta. Sau hai sa vedem daca am inteles bine...Tu vrei sa faci distinctie intre "obiect" si "scop". Prin "obiect" intelegi ceea ce formează materia si continutul unei anumite discipline, iar prin "scop" intelegi ţel, ţintă, obiectiv?

Nu-i vorba ca n-a fost clara. Ci doar ca, in opinia mea, explicatia ta nu-i una satisfacatoare. Din multimea de vietati (ca sa folosesc un termen generic), unele alearga mai repede altele mai incet. La fel, unele-s mai puternice si altele mai putin puternice. Acum, lasand la o parte pe cele mai iuti si pe cele mai puternice, in afara de om, exista foarte, foarte multe care nu-s nici extraordinar de iuti nici extraordinar de puternice, Intrebarea era cum de s-a ajuns numai in cazul omului la " luarea unor decizii bazateşi pe experienţa generaţiilor anterioare apoi la arta si scris" ? De ce numai oamenii au gasit "strategia" asta castigatoare si de ce nu au gasit-o si alte animale?

Parca priveai cunoasterea din perspectiva mecanismului luării deciziilor bune.

Sunt de acord cu tine si chiar am afirmat-o, ca religia a influentat si influenteaza acest proces pentru numeroase persoane, dar asta nu inseamna ca religia ar fi, per se, un instrument al cunoasterii :).

Salut.

sper ca nu intrerup nepoliticos o conversatie .

Banuiesc ca voi anterior ati cazut de acord si aveti ca baza a discutiei acceptarea teoriei evoloutionismulñui a lui Darwin ,nu?

Iar de aici vine si necesitatae de a face aceste comparatii a omului cu majoritatea mamiferelor la un moment dat in istoria evolutiei omulñui primitiv.

lupini a scris:

Mai e şi Nick Bostrom, filosoful de la Oxford, care prin intermediul probabilităţii, afirmă că lumea e o simulare pe o maşină de calcul a civilizaţiei umane din viitor, raportat la timpul nostru actual.

El a mers pe următorul raţionament. De la

DAVIDDRAGOS a scris:

Aici cred ca ai uitat sa iei in calcul faptul ca unei masini de calcul ii lipseste creativitatea , necesitatea care duce la studiu si dezvoltare ,emotiile care de cele mai multe ori dau nastere frumosului si nu in ultimul rind unui scop pe care cred ca masinile cel pitin in lumea cunoscuta il au ca aceala de a ajuta si servi oameni,adica pe creatorii lor Ai punctat foarte corect simularea pentru ca o masina ia in calcul numai datele pe care le are in memorie dar ii lipseste cu desavirsire factorul guget ,capacitate cogniva care este un atribut uman si de multe ori deductia logica dar irationala de a sacrifica pe cineva in folosul multora. O masina nu cunoaste sacrificiul de sine in folosul persoanelor iubite.

Ca urmare a diparitiei noaster ar disparea si factorul creativitate si intr-un final masinile ar diparea si ele in lipsa evolutiei asa cum orice societate care nu evolueaza este sortita disparitiei.

Gândirea biologică s-a făcut în circa 500 de milioane de ani, de când au apărut primele celule procesatoare de informaţii. În schimb, "gândirea" electronică s-a făcut în circa 70 de ani, de când au apărut primele "celule" de gândire electronică. Prin urmare, vedem că viteza evoluţiei gândirii electronice, e teribil mai mare decât evoluţia gândirii biologice. Am scris despre asta aici. Dacă în 70 de ani, "gândirea" electronică a evoluat de la lămpile cu vacuum, până la microprocesoarele actuale, care fac miliarde de operaţiuni pe secundă, atunci unde va ajunge până la mijlocul acestui secol ? Eu am convingerea că în ritmul de evoluţie actual, "maşinile gânditoare" vor întrece cu mult capabilităţile creierului uman biologic, şi evident, noile fiinţe gânditoare vor avea o altă condiţie, decât cea umană.

lupini a scris:

Gândirea biologică s-a făcut în circa 500 de milioane de ani, de când au apărut primele celule procesatoare de informaţii. În schimb, "gândirea" electronică s-a făcut în circa 70 de ani, de când au apărut primele "celule" de gândire electronică. Prin urmare, vedem că viteza evoluţiei gândirii electronice, e teribil mai mare decât evoluţia gândirii biologice. Am scris despre asta aici. Dacă în 70 de ani, "gândirea" electronică a evoluat de la lămpile cu vacuum, până la microporcesoarele actuale, care fac miliarde de operaţiuni pe secundă, atunci unde va ajunge până la mijlocul acestui secol ? Eu am convingerea că în ritmul de evoluţie actual, "maşinile gânditoare" vor întrece cu mult capabilităţile creierului uman biologic, şi evident, noile fiinţe gânditoare vor avea o altă condiţie, decât cea umană.

Cred ca uiti faptul ca masinile nu au evoluat singure ci din gindirea noastra biologica ca un rezultat al necesitati noastre de a raspunde unor intrebari existentiale de aici derivind necesitatea de aparatura care sa ne ajute in cercetarile noastre .In universul cunoscut de noi la ora actuala nu cunoastem nici o ¨masinarie¨¨ care sa fie pe masura omului.Am citit undeva nu retin unde ca daca ar reusi sa se construiasca un calculator bazat pe o celula de adn uman ar avea o putere de procesare infinita .Te-as ruga sa nu uiti si celalate capacitati biologice ale noaste de reproducere ,autonomie vindecare naturala aunor boli etc si multe alte caracteristici umane sau biologoce pe care masinariile nu le au.

Daca nu am fi existat noi oamenii care sa procesam mineralele si sa cream industria masinile nu existau pur si simplu ele exista doatorita noua si nu au capacitatea si tenacitatea oamenilor de a se adapta si celor mai nepropice conditii si de cauta sa se perpetueze uneori in ciuda conditiilor vitrege.

DAVIDDRAGOS a scris:

Salut.

sper ca nu intrerup nepoliticos o conversatie .

Banuiesc ca voi anterior ati cazut de acord si aveti ca baza a discutiei acceptarea teoriei evoloutionismul

DAVIDDRAGOS a scris:

Cred ca uiti faptul ca masinile nu au evoluat singure ci din gindirea noastra biologica ca un zezultat al necesitati naostre de a raspunde unor intrebari existentiale de aici derivind necesitatea de aparatura care sa ne ajute in cercetarile noastre .

Aşa cum "maşinile electronice" nu au evoluat singure, tot aşa nici cele biologice nu au evoluat de la ele însele. Asta e convingerea mea.

Evoluţia organului gânditor s-a făcut prin salturi calitative, de la Homo habillis, mergând prin Homo rudolfensis, Homo ergaster, Homo erectus, şi tot aşa până la Homo sapiens. Toate acestea au fost salturi calitative ce au pornit de la un prototip. La fel cum automobilul a evoluat de la forma de caleaşcă, până la...BMW X6 actual.

Tot o evoluţie dar într-un ritm mult mult mai rapid, are loc şi în domeniul "vieţii" artificiale. Prima dată a fost abacul. Apoi au urmat calculatoarele mecanice, cum e Pascalinul inventat de Pascal. Apoi aritmometrul lui Colmar, din 1820, pe urmă comptometrul lui Felt din 1886. A urmat calculatorul The Millionaire, din 1893.

Evoluţia a continuat apărând calculatoarele electrice cu lămpi. Apoi lămpile au evoluat şi ele, micşorându-se şi transformându-se în lămpi şi mai mici, adică în tranzistori. Tranzistorii s-au adunat împreună formând circuitele integrate. Acestea s-au micşorat tot mai mult ajungând cipuri, adică memorii, pe care le găsim tot mai mult în: maşini de spălat, maşini de gătit, televizoare, radio, telefoane, automobile, frigidere, şi multe şi mărunte. Puţine aparate electronice se mai fabrică în prezent care să nu aibă memorie de silicon. Asta arată că "viaţa artificială" evoluează şi se răspândeşte tot mai mult, la fel cum în trecut, viaţa biologică a făcut şi ea la fel: a evoluat şi s-a răspândit.

Evoluţia tehnică a schimbat doar paradigma (modul de abordare) nu şi structura. De asta de exemplu, circa 90 % din structura calculatoarelor actuale (arhitectura von Neumann) e la fel cu cea a celor cu lămpi din urmă cu 50 de ani. La fel cum şi în cazul omului, 96 % din informaţia genetică e identică cu cea a cimpanzeilor. Asta face evoluţia, atât a lumii vii biologice cât şi a lumii vii "sintetice": creează noi prototipuri, având la bază vechile modele. La fel cum genetic, omul are multe în comun cu maimuţa, care reprezintă modelul vechi al construcţiei umane, tot aşa, actualele calculatoare au multe în comun cu vechile calculatoare.

Vriies a scris:

Salut si tie!

Vad ca ai intrrupt-o deja. Am glumit, desigur, si sper sa te obisnuiesti cu faptul ca noi mai glumim din cand in cand :) . Nu este o conversatie privata, ci una forumistica pe marginea careia oricine poate interveni. Asa cum spuneam in capul thread-ului, oricine considera ca are ceva de spus in legatura cu filosofia este binevenit colea, la un mic festin filosofic; deci nu-ti pot spune decat: bine ai venit!

Nu stiu daca s-ar putea spune ca am cazut de acord, pentru ca inca n-am discutat in mod expres despre evolutie si evolutionism. Marinel este un interlocutor deosebit, pe care eu il respect. La el nu merge cu chestii neargumentate. Desi avem multe puncte comune, in special in ceea ce priveste abordarea logica si coerenta a problemelor, Marinel este mai degraba atras de latura pragmatica si pozitivista a filosofiei, pe cand eu, fara a minimaliza latura pragmatica, parca as tinde spre cea metafizica.

In ceea ce priveste teoria evolutiei, desi aici este loc pentru multe nuantari, da, se pare ca amandoi o acceptam ca fiind o teorie stiintifica.

Deci sa inteleg ca discutia voastra are ca punct de baza ideea evolutismului,bun.Atunci cefacem cu aceia care afirma sus si tare ca omul este sau a fost initial un produs de inginerie genetica foarte probabil a acelei entitati numita empiric D-zeu care empiric vorbind ¨¨a creat omul dupa chipul si asemanarea lui¨¨si revenind in sec. XXI a folosit ca si material genetic adn-ul sau. Sau cefacem cu aceia care afirma ca in evolutia naturala a homo sapiens exista o veriga lipsa? Ii ignoram?

apropo salut incintat de cunostinta eu sint Dragos.

lupini a scris:

Aşa cum "maşinile electronice" nu au evoluat singure, tot aşa nici cele biologice nu au evoluat de la sine. Asta e convingerea mea.

Evoluţia organului gânditor s-a făcut prin salturi calitative, de la Homo habillis, mergând prin Homo rudolfensis, Homo ergaster, Homo erectus, şi tot aşa până la Homo sapiens. Toate acestea au fost salturi calitative ce au pornit de la un prototip. La fel cum automobilul a evoluat de la forma de caleaşcă, până la...BMW X6 actual.

Tot o evoluţie dar într-un ritm mult mult mai rapid, are loc şi în domeniul "vieţii" artificiale. Prima dată a fost abacul. Apoi au urmat calculatoarele mecanice, cum e Pascalinul inventat de Pascal. Apoi aritmometrul lui Colmar, din 1820, pe urmă comptometrul lui Felt din 1886. A urmat calculatorul The Millionaire, din 1893.

Evoluţia a continuat apărând calculatoarele electrice cu lămpi. Apoi lămpile au evoluat şi ele, micşorându-se şi transformându-se în lămpi şi mai mici, adică în tranzistori. Tranzistorii s-au adunat împreună formând circuitele integrate. Acestea s-au micşorat tot mai mult ajungând cipuri, adică memorii, pe care le găsim tot mai mult în: maşini de spălat, maşini de gătit, televizoare, radio, telefoane, automobile, frigidere, şi multe şi mărunte. Puţine aparate electronice se mai fabrică în prezent care să nu aibă memorie de silicon. Asta arată că "viaţa artificială" evoluează şi se răspândeşte tot mai mult, la fel cum în trecut, viaţa biologică a făcut şi ea la fel: a evoluat şi s-a răspândit.

Evoluţia tehnică a schimbat doar paradigma (modul de abordare) nu şi structura. De asta de exemplu, circa 90 % din structura calculatoarelor actuale (arhitectura von Neumann) e la fel cu cea a celor cu lămpi din urmă cu 50 de ani. La fel cum şi în cazul omului, 96 % din informaţia genetică e identică cu cea a cimpanzeilor. Asta face evoluţia, atât a lumii vii biologice cât şi a lumii vii "sintetice": creează noi prototipuri, având la bază vechile modele. La fel cum genetic, omul are multe în comun cu maimuţa, care reprezintă modelul vechi al construcţiei umane, tot aşa, actualele calculatoare au multe în comun cu vechile calculatoare.

Si stii ca noi oamenii avem la baza carbonul in structura noastra si ca siliciul acestor masinarii ar putea fi fatal pentru omenire pentru ca un virus cu siliciu ca si baza nu ar putea fi vindecat. eu unul ramin la aprecierea mea cel putin pina cineva o va putea combate cu argumente logice adica aceea ca noi oameni mai bine incercam in timp ca sa evoluam in continuare ca fiinte spre perfectiune decit sa duce la perfectiune masinile care acest lucru la un moment dat se poate transforma in cutia Pandorei pentru umanitate. Dar asta ramine de vazut in timp.

Apropo buna dimineata (sau buna ziua dupa caz) tuturor.

DAVIDDRAGOS a scris:

noi oameni mai bine incercam in timp ca sa evoluam in continuare ca fiinte spre perfectiune decit sa duce la perfectiune masinile care acest lucru la un moment dat se poate transforma in cutia Pandorei pentru umanitate.

Chiar asta se