lynxul_negru a scris:
Nu sunt sigur ca am inteles. Si tu sustii ideea ca traim o iluzie, un fel de program informatic care ne picura in nervi si in minte senzatii si informatii dintr-o pseudo realitate?
Pai, atunci da-mi voie sa traduc in termenii acestei teorii ceea ce ai zis mai sus. Zici tu: acel creator, prin intermediul softului, ne induce o iluzie tot mai complexa si tot mai extinsa pentru a ne face sa ne dezvoltam capacitatile de intelegere.
Iar eu vin si te intreb: ce capacitate de intelegere ne dezvolta dat fiind ca (in termenii lui Lupini, poate si ai tai) noi traim o iluzie? Ce intelegere, ce evolutie, atunci cand totul este o minciuna, o simulare? Nu vezi ca n-are sens?
Si daca nu exista un astfel de observator mai evoluat decat omul?
Si daca nu este un argument.
-Ca sa sustii ceva intr-un dialog, nu trebuie neparat sa fii convins de adevarul celor sustinute, poti numai sa iti expui opinia vizavi de un referential ales intru dezbatere, asta am facut eu.
Iluzie vizavi de ce anume, daca ne raportam la referentialul ales spre dialog" de catre Lupinii (anume, un "program informatic care ...")?
E la fel cu povestea lui Mos Craciun; softul parintesc si al oamenilor mari, ne-a oferit in frageda copilarie o frumoasa poveste, mai tarziu ni s-a oferit alta, si alta si ...; poate tocmai asta e pontul, sa ajungem a intelege, efemeritatea conceptelor!?
In plus, nu e necesar sa consideram ca raportarea din alta perspectiva, la realitaea cu care suntem obisnuiti, este o iluzie.
Esti de acord ca orice lovitura sau atingere a corpului tau, este de fapt o traire in retelele neuronale? inainte (si chiar azi) oamenii nu ar fi fost capabili sa admita asa ceva; dar daca, senzatia cutanata e o traire intr-o constiinta ce e stimulata sa se creada creier si corp?
Indiferent cum ar fi, daca realitatea ce suntem si pe care o traim noi, are ca sursa "un creator" cu mii de ani mai evoluat decat noi, atunci intre ceea ce noi consideram realitate azi si "iluzia" pe care acea sursa super evoluata ne-ar induce-o, nu ar exista diferente .
-Era o trimitere la "a ne vedea lungul nasului", noi traitorii ai acestor ani, intrucat asa cum noi am revolutionat stiinta si aceasta stiinta de azi va fi revolutionata de generatiile urmatoare, eu consider ca peste cateva sute de ani, va fi chiar ridiculizata pe un forum holografic, care, posibil, se va numi, Roportal (in memoriam).
Dreaming about you a scris:
Facand abstractie de exemplele "geniale" ale unora de pe aici care nu stiu sa respecte regulamentul - dar care au pretentia unui dialog erudit - va propun un experiment (numai sa puneti acest mesaj pe "parental advisory" ca te poate face praf): renuntati la necesitatile fiziologice de baza (hrana, apa, somn) macar pentru 3 zile si daca rezistati - cand reveniti inapoi din wonderland (daca mai reusiti) sa relatati aici ce-ati vazut... Va garantez ca o sa va doriti plangand in palme sa va intoarceti la realitatea care este - pentru ca din moment ce ti se degradeaza organele si mai ales creierul incepi sa ai tot felul de halucinatii care de care mai urate. Daca cumva reusiti sa reveniti la realitate - incercati sa comparati ce-ati vazut atunci cu lumea de acum. Ce e mai real?! Taramul himeric al insomniei sau lumea materiala a constiintei lucide?! Ca e vorba de drogul insomniei sau de un drog adevarat - ideea e aceeasi: materia e categoric o forma de existenta independenta de constiinta pe care creierul o percepe atat timp cat omul si-l tine intact atat psihic cat si fizic. Cand o idee sau o substanta halucinogena intervine in buna functionare a creierului - atunci universul material devine imaterial. Bacovia e un ex. foarte bun in acest sens... Pe vremea lui nu erau computere, dar el era de pe atunci in Matrix. Chiar si el se intreba la un moment dat: sunt grele visuri? halucinare?
In concluzie: cine crede ca viata asta nu e reala n-are decat sa faca ce am zis mai sus! Veti vedea pe propria piele care lume e doar in mintea voastra si care exista in afara constiintei.
Unii cred ca au numaidecat nevoie un red pill, dar nu care sa-i duca in alte lumi, ci care sa-i trezeasca la realitatea obiectiva.
Tu ai impresia ca discutiile de la filozofie, reprezinta norme de viata?
Sunt doar discutii teoretice; normal ca nimeni de aici nu va face experiementul propus de tine, toti banuim cam ce s-ar intampla.
Asta nu insemna ca (alegand ca referential conceptul agreat de oameni de stiinta azi) am vazut sau am mancat vreodata in viata un mar adevarat; am vazut numai ceea ce mi-au oferit neurotransmitatorii, ca urmare a decodarii informatiei purtata in ei in urma codarii fotonilor ce m-au bombardat si imprimat retina si, am mancat intotdeauna doar substantele din creier, nu celule de mar.
Binenteles ca e posibil sa fie cum zici tu, dar, nu exista nici o certitudine absoluta care sa ne impiedice sa constatam posibilitatea altor variante mai mult sau mai putin probabile, in functie de afinitatile fiecaruia.