ALAH identic YAHVE

 

In tren, trenul face 12 ore intre Arad şi Bucureşti, am recitit cartea Nadiei Anghelescu : ”Introducere in Islam”,o lucrare foarte instructivă care ar trebui cunoscută de cât mai multă lume mai ales in condiţiile actuale când Islamul este intr-o nouă ofensivă. Pentru clarificarea unor nelămuriri am citit şi Coranul.In cele ce urmează voi face un rezumat al celor inţelese din aceste lucrări

Religia Islamică a inceput prin anii 620 in localităţile Meca şi Medina.

. In acea perioadă aceste localităţi situate pe coasta estica a Mării Roşii din actuala Arabia Saudită era locuită de arabi, beduini in afrara localităţilor. In oraşe locuiau şi evrei ,in enclave, conform prevederilor din Vechiul testament (Ieşirea ;23;27) care sancţioneaza amestecul cu alte neamuri. In afara acestor enclave erau şi grupuri de evrei creştini respectiv credincioşi atât in Dumnezeu –Yahve cât şi in Iisus. Intrucât Vechiul testament fiind comunicat şi destinat numai poporului Evreu nu trebuia cunoscut de alte popoare este puţin probabil ca mulţi arabi să fi trecut la religia iudaică sau creştină, majoritatea crezând in idoli.

Mahomed care trăia in oraşul Meca a avut, intr-un fel sau altul ,o pregătire destul de avansată in cunoaşterea Vechiului testament şi chiar si in doctrina creştină .

Se afirmă că mesajul Coranului, fragment după fragment, i-a fost incredinţat de către Dumnezeu-Alah lui Mahomed pentru a-l comunica poporului şi a schimba credinţa acestuia din idolatrie in credinţa unui Dumnezeu unic.

Coranul susţine că de fapt este mesajul original transmis de către Alah=Yahve prin Noe,Abraham(Avraam) ,profeţi, inclusiv Iisus, omenirii ,dar care a fost deturnat de evrei in sensul că mesajul original se adresa intregii omeniri şi nu numai poporului evreu. Prin această deturnare s-a creat posibilitatea existenţei de trepte sociale, de favoritisme ceea ce este interzis de cătreYahve-Alah.(anexa 2)

Coranul prevede ca muslimii(credincioşii), fără deosebire, au aceleaşi drepturi şi datorii ,stabilite şi in mesajul original transmis lui Noe,Avram, profeţilor şi retransmis prin Iisus in predicile sale.

Ca noutate faţă de Vechiul testament, Coranul prevede ca intre Alah şi credincios nu trebuie să existe nici un intermediar. El stabileşte reguli practice ,mai amănunţite, privind viaţa credinciosului şi viaţa colectivităţii astfel incăt aceste reguli să fie cunoscute şi reinvăţate prin cinci rugăciuni obligatorii zilnice şi rugăciunea colectivă săptămânală. Cerinţele principale pentru credincios şi societate sunt: milostenia, umilinţa, facerea de bine, condamnarea strângerii de avere .In Coran ca şi in Vechiul testament abaterea de la credinţa in dumnezeul unic trebuie pedepsită cu moartea . Abaterile mai puţin grave se pedepsesc deasemeni, atât in viaţa reală, potrivit unor norme precise, cât şi in viaţa de apoi.

O altă noutate specifică Coranului este obligaţia credinciosului de a converti necredincioşi .Convertirea trebuie făcută chiar şi cu forţa ;in acest demers dacă credinciosul i-şi pierde viaţa este considerat erou pe pământ şi are prioritate pentru intrarea rai. Pentru a nu fi tentat să-şi pardă credinţa, musulmanului ca şi evreului i se interzice de a avea relaţii cu alţi necredincioşi şi ca o consecinţă, musulmanul ca şi evreul va trebui să trăiască in enclave ferite de necredincioşi

Doctrina pe care a adus-o această credinţă a avut oponenţi puternici in cei cărora li se limita puterea ,luptele intre Mecani care se opuneau lui Mahomed şi Medina unde se refugiase profetul şi care aderase la invăţătura acestuia au fost crâncene, dar spre deosebire de răspândirea evangheliei lui Iisus care era propăvăduită intr-o ţară unde abatrerea de la credinţa in Dumnezeul-Yahve se pedepsea cu moartea prin lapidare,in zona Meca-Medina, majoritatea crezând in idoli, riscurile pentru cei are răspândeau această credinţă era redus.

Extinderea surprinzător de rapidă a acestei religii intre anii 620 şi 700 mai ales, a fost explicată in diferite feluri.,de cele mai multe ori departe de adevăr ,de către cei care nu cunoşteau Coranul. După studierea Coranului şi a altor lucrări despre Mohamed, se poate inţelege atracţia populară spre acestă religie. Islamul a fost la timpul şi in condiţiile locului o revoluţie populară care a adus drepturi majore ,relativ democratice, unui popor care până atunci nici nu şi le putea imagina şi, in plus, drepturile promise nu erau promisiuni pentru viaţa de apoi ci erau practic posibil a fi asigurate imediat. Promisiunea despre viaţa de apoi, raiul şi iadul ,avea desigur mare importanţă pentru un păgân care nu ştia de rai dar Islamul asigura un progres in viaţa reală a omului din popor ,reducând şi ingrădind simultan drepturile conducătorilor şi ale oamenilor imbogăţiţi.

Referitor la adepţii celorlalte două religii Coranul susţine că Dumnezeu a transmis oamenilor acelaş mesaj transmis prin Mahomed ,prin Abraham şi apoi prin Iisus dar mesajul a fot deturnat şi modificat in interese proprii de către evrei, in principal făcându-se să se inţeleagă că numai lor le-a fost destinat. In cea ce priveşte pe creştini, aceştia fac doua mari greşeli: cred in treime deci nu in Dumnezeul unic şi mai ales nu aplică in viaţă invăţătura lui Iisus.(anexa 2)

In ceea ce priveşte neaplicarea in viaţă a predicilor lui Iisus Coranul are dreptate.

Falsul in aplicarea credinţei creştine provine incă de la sinoadele de formare a bisericilor .In anul 620 biserica era deja despărţită, aripa catolică fiind deja inchegată. Catolicismul a adoptat de la inceput varianta de organizare cea mai apropiată de litera sinoadelor care era cea mai apropiată de religia iudaică ,spre deosebire de aripa ortodoxă care a urmat o cale mai apropiată de invăţătura lui Îisus.(vezi”Iisus versus Yahve”partea 1 şi 2)

Această diferenţă s-a evidenţiat după apariţia tiparului când Noul testament a putut fi tipărit şi tradus. Este de precizat că studierea Bibliei a fost interzisă multă vreme, conducerea de către papalitate ,de fapt ca şi creştinarea, făcându-se cu forţa. Au apărut imediat mişcări protestatare faţă de felul cum se aplică de către papalitate, in practică, invăţătura din Noul testament. Totuşi şi aceste secte născute din biserica catolică nu au mers prea departe in explicarea indepărtării poporului de religia catolică, schimband numai organizarea conducerii şi a cultului ,neatingându-se de rădăcina problemei . Au propăvăduit in continuare aceiaşi religie deturnată , o religie care permite violenţa, războaiele ,inegalitatea socială, părtinirea, imoralitatea, aceasta din urmă fiind regulă la Vatican. Oamenii care aud ierarhii propăvăduind invăţătura lui Iisus despre pace şi buna inţelegere intre oameni şi văd cum aplică conducătorii creştini această invăţătură consideră pe bună dreptate că au fost inşelaţi si devin atei .

Dacă rezumăm ce promite in final fiecare dintre cele trei mari religii pentru omenire observăm următoarele:

-Religia Iudaică:Yahve-Dumnezeul evreilor a promis acestui popor sprijinul total in cucerirea intregii lumi (Facerea 13.14;Ieşirea 18.4..) dacă nu se abat de la credinţa in el (Ieşirea 22.20), nu se amestecă cu alte popoare (Ieşirea 23.27 ) şi respecta intocmai indrumările date de el in Vechiul testament. In acest scop sunt permise orice mijloace inclusiv violenţa impotriva celor ce se opun poporului ales ,cu insuşirea bunurilor create de alte popoare invinse sau inşelate (Ieşirea 11.2;). In final Yahve promite poporul evreu că va trona deasupra tuturor, cu drepturi speciale.

-Religia Islamică: Alah-acelaş cu Yahve, cere credincioşilor să nu se abată de la credinţa in el, să nu se amestece cu necredincioşi şi să convertească la credinţa ,folosind chiar violenţa, pe toţi necredincioşii. In final toţi locuitorii lumii trebuie să fie cu credinţa in Alah, egali in drepturi şi datorii.

-Religia Creştină predicată de Iisus: asigură aproximativ aceleaşi drepturi şi datorii pentru credincios ca şi celelalte două religii dar totul prin buna inţelegere. Această religie nu indeamnă la nici un fel de violenţă, convertirea făcându-se numai prin exemplul personal al credincioşilor. Umilinţa ,milostenia şi facerea de bine sunt obligaţiile-calităţi care se cer credinciosului.

In final potrivit acestei religii vor dispărea războaiele şi conflictele intre oameni

(Este util a se consulta www“Iisus versus Yahve” I şi II)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA 2

 

 

Rasplata pentru extinderea credintei

III/151 ;III/152 ;III/163

 

Greşelile Evreilor şi Creştinilor

IV/158,159 ; IV/47 ;V/15 ,16,17 ;V/45 ;V/50,51 ;V/70,73… ;V/85

 

Contacte cu necredincioşii

;III/114 ; IV/91 V/56

 

Moarte necredincioşilor

II/187 ;IV/91 -93

 

Moarte penru moarte

II/173

 

Pedeapsa pentru furt

V/42

 

Cine este Mahomed

III/138

 

Cine este Iisus

IV/169

 

Acelasi Domn pentru toti

II/209 III/60

 

Milostenie,umilinta si dreptate

II/40,55,76,77,104,172,184,211,255,263-277,III/12-14,86,111-113,128,175,176 IV/36,40-43,88,111-114,121,144,147,148 ; V/11,12,13

 

Homosexualitate :

IV/20

 

Predestinare

III/139

 

Despre Jertfe

III/179

 

Lumea de apoi

II/88

 

Cămătăria

III/273-276

 

Invidia

IV/36

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA 1

 

CORAN traducere din arabă de dr.Silvestru Octavian Isopescu

 

Cuprins Pag.

 

Sura I Sura 47

Sura II Sura vacii 47-79

Sura III Sura Familiei Imrân 79-97

Sura IV Sura muierilor 97-115

Sura V Sura mesei 115-128

Sura VI Sura vitelor 128-145

Sura VII Sura zidurilor 145-163

Sura VIII SURA PRăZILOR 163-170

Sura IX Sura căinţei 170-184

Sura X Sura lui Iona 184-193

Sura XI Sura lui Hud 193-203

: