Transplant de inima

Detalii

CategoriiSanatate
TaguriMedicina
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari12381

Voteaza & Distribuie

Descriere

In 1969, Dr. Denton Cooley a implantat, la Institutul de Cardiologie Texas din orasul Houston, prima inima complet artificiala, care a functionat pana la momentul transplantarii unei inimi veritabile. Haskell Karp, care suferea de o boala de inima in stare terminala, a supravietuit trei zile inainte de a-i fi transplantata o inima umana. El a murit o zi mai tarziu, din cauza unei infectii si a faptului ca noua inima a fost respinsa de organism. implanted the first total artificial heart, used as a bridge to heart transplantation at the Texas Heart Institute, Houston, Texas. Haskell Karp, who had advanced terminal heart disease, lived three days before receiving a human heart transplant. He died a day later when infection and tissue rejection set in. Pe data de 23 martie 1983, Barney Clark moare la 112 zile dupa ce a devenit prima persoana careia i s-a transplantat o inima artificiala permanenta. Dentistul in varsta de 61 de ani si-a petrecut ultimele patru luni din viata pe un pat de spital la Centrul Medical al Universitatii Utah din Salt Lake City, atasat unei console de 350 de livre, care pompa aer in si din implantul din plastic si aluminiu, printr-un sistem de tuburi. La sfarsitul secolului al XIX-lea, oamenii de stiinta au inceput productia unei pompe care sa suplineasca temporar actiunea inimii. In 1953, un aparat de respiratie artificiala a fost folosit cu succes pentru prima oara, in timpul unei operatii pe un pacient uman. In cadrul acestei proceduri, folosita si astazi, aparatul preia functiile inimii si plamanilor, permitand doctorilor sa efectueze operatii extinse asupra acestor organe. Totusi, dupa cateva ore, sangele e afectat de pompare si oxigenare. La sfarsitul anilor ?60, pacientilor cu inimi prejudiciate ireparabil le-a fost data o speranta, in momentul in care au inceput sa fie efectuate operatiile de transplant de inima. Totusi, cererea pentru donarea de inimi a fost intotdeauna mai mare decat oferta, astfel ca mii de oameni au murit in fiecare an, in timp ce asteptau sa devina disponibile inimi sanatoase. La 4 aprilie 1969, a fost efectuata o operatie istorica de catre chirurgul Denton Cooley, de la Institutul de Cardiologie din Texas, asupra pacientului Haskell Karp, un pacient a carui inima era in pragul colapsului total, si pentru care nu devenise disponibila nici o inima care sa fie donata. Karp a fost prima persoana din istorie caruia inima sa bolnava i-a fost inlocuita cu o inima artificiala. Inima temporara din plastic si Dacron i-a prelungit viata lui Karp in cele trei zile necesare doctorilor sa gaseasca un donator. Totusi, la scurt timp dupa ce inima umana a fost transplantata in pieptul lui, a murit din cauza unei infectii. Au mai fost facute inca sapte incercari esuate, astfel ca multi doctori si-au pierdut increderea in posibilitatea inlocuirii inimii umane cu o proteza. Insa la inceputul anilor ?80, un om de stiinta cu idei revolutionare a reluat incercarile de a dezvolta o inima artificiala viabila. Robert K. Jarvik s-a decis sa studieze medicina si ingineria dupa ce tatal sau murise din cauza unei boli de inima. Pana in 1982, el a facut incercari pe animale cu inima sa artificiala Jarvik-7, la Universitatea din Utah. Pe 2 decembrie 1982, o echipa condusa de doctorul William C. DeVries a implantat inima Jarvik-7 in pacientul Barney Clark. Datorita faptului ca se intentionase ca inima artificiala a lui Jarvik sa fie permanenta, cazul Clark a atras atentia intregii lumi. Clark a petrecut ultimele 112 zile ale sale in spital si a suferit considerabil din cauza complicatiilor si a discomfortului de a avea aer comprimat pompat in si din organismul sau. El a murit la 23 martie, din cauza diferitelor complicatii aparute. Experienta cu pacientul Clark i-a facut pe multi sa creada ca momentul unei inimi artificiale permanente nu venise inca. In urmatorul deceniu, Jarvik si alti medici si-au concentrat eforturile pentru a realiza pompe mecanice menite sa ajute inima bolnava, nu sa o inlocuiasca. Aceste aparate permit multor pacienti sa traiasca lunile sau chiar anii de care e nevoie pentru a fi gasit un donator. Functionand pe baza de baterie, aceste implanturi confera mobilitate pacientilor cu boli de inima si le permit sa aiba parte de vieti relativ normale. In acest timp, in anii ?90, Jarvik-7 a fost folosita la peste 150 de pacienti, ale caror inimi erau prea bolnave pentru a putea fi ajutate de implantul unei pompe mecanice. Mai bine de jumatate din acesti pacienti au supravietuit pana la momentul la care li s-a facut transplantul. In prezent, Jarvik si altii lucreaza pentru a crea implanturi de pompe mecanice mai mici si mai eficiente. O companie denumita ABIOMED a produs o noua inima artificiala permanenta. Acest aparat prin care este inlocuita total inima, care asteapta aprobarea Consiliului Medicilor din Statele Unite, functioneaza pe baza unei baterii interne si nu are nevoie de pompe de aer, promitand astfel beneficiarilor de transplanturi o mobilitate fara precedent.