Si pe Marte a fost primavara

Si pe Marte a fost primavara

Detalii

CategoriiStiinta
TaguriMarte
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari2646

Voteaza & Distribuie

Descriere



Marte


planeta Marte



Marte a avut, macar pentru cateva ore pe zi, o temperatura ca primavara din zonele temperate de pe Pamant, sustin ultimele cercetari. In 2016, spre Planeta Rosie va pleca o expeditie internationala, al carei obiectiv este studierea in amanunt a mediului ambiant martian, avandu-se in vedere stabilirea unei colonii pe Marte.



Misiunea din 2016 va trimite acolo o sonda automata sofisticata. Ultimele descoperiri legate de Marte sugereaza ca, in urma cu cateva milioane de ani, acolo ar fi putut exista unele forme de viata, cu toate ca temperaturile „primavaratice" nu ramaneau decat cateva ore pe zi.


Cercetarile, in cursul carora au fost analizate minereurile dintr-un meteorit martian vechi de 4 miliarde de ani, ofera prima dovada serioasa ca Marte a fost o planeta mult mai calda decat este acum si chiar avea apa in stare lichida pe suprafata sa. Minereurile studiate s-au format la o temperatura medie de 18 grade Celsius.



„Faptul cel mai remarcabil este ca 18 grade Celsius nu inseamna nici rece, nici cald de-a binelea",



afirma Woody Fischer, cercetator al California Institute of Technology (Caltech), co-autor al studiului. „Este un rezultat remarcabil", continua el. Aflarea temperaturii de pe Marte este cruciala pentru intelegerea trecutului acestei planete si determinarea prezentei apei in stare lichida. Mars Roverul si sondele inscrise pe orbita martiana au gasit urme ale unor delte stravechi, albii ale unor fluvii impresionante si sedimente minerale care, toate, sugereaza ca Marte a fost, candva, o „planeta albastra".


Pentru ca astazi pe Marte temperatura medie este de -63 de grade Celsius, existenta, in alte vremuri, a apei lichide inseamna ca aceasta planeta a avut o clima mult mai calda. Celalalt autor al studiului, John Eiler, afirma ca



„acum exista o proba clara ca, in trecut, pe Marte exista cel putin un loc unde se mentinea un climat similar celui pamantean, cel putin cateva ore pe zi."



Pentru a-si putea desfasura cercetarile, cei doi, Eiler si Fischer, au analizat unul dintre cei mai vechi meteoriti de pe Pamant, cunoscut sub indicativul ALH84001, un meteorit de pe Marte, gasit in 1984 in muntii Allan din Antarctica. Pietroiul martian a ajuns acolo acum cateva milioane de ani, cand un asteroid a lovit Marte, dislocand, foarte violent, bucati care au cazut pe Pamant.


In 1996, ALH84001 a facut senzatie dupa ce savantii au descoperit in el mici globule care pareau a fi bacterii martiene fosilizate. In cele din urma s-a constatat ca erau minerale carbonice, insa globulele raman, pana azi, un mister. Sugestiile referitoare la originea lor iau in calcul temperaturile la care s-ar fi putut forma, adica de la 0 grade la 700 de grade Celsius.


Determinarea acestui amanunt prin mijloace independente ar putea ingusta plaja de posibilitati prin care s-au format globulele de carbonat. Cei doi cercetatori americani au recurs la termometrie a izotopilor, o tehnica dezvoltata de Eiler si colegii sai, folosita intr-o mare varietate de aplicatii, intre care si masurarea temperaturii corpului dinozaurilor si stabilirea istoriei climei terestre. In acest caz, al meteoritului martian, cercetatorii au masurat concentratiile a doi izotopi rari, oxigen-18 si carbon-13, aflati in globulele misterioase.


Ar fi putut cea mai scurta primavara martiana sa fie un climat propice pentru viata? Cercetatorii afirma ca nu. Conditiile nu s-au mentinut suficient de mult timp pentru ca viata sa evolueze si pe Marte, sustin ei. Astfel de temperaturi care se incadreaza in media suportabila pe Terra nu puteau fi gasite decat in acele putine ore pe zi, dupa care totul revenea la normalul extremelor negative de pe Marte. Daca a fost vorba de un „spot" izolat pe Marte, unde primavara era posibila, sau este vorba de o situatie prezenta pe o suprafata de dimensiuni continentale, ramane de vazut. Poate prin analize chiar la fata locului, in desertul rosiatic, rece, al planetei Marte.