Seară austriacă de teatru

Seară austriacă de teatru

Detalii

CategoriiCultura
TaguriTeatru
Ultima actualizareJoi 13 februarie 2020
Vizualizari133

Voteaza & Distribuie

Descriere

Sâmbătă, 22 februarie, ora 19.00, la Librăria Humanitas Kretzulescu va avea loc lansarea primului număr în print din acest an al revistei de artele spectacolului Scena.ro, care include Dosarul special Scena performativă austriacă, realizat cu susținerea Forumului Cultural Austriac.
Evenimentul va include un spectacol lectură cu o scenă dintr-o nouă piesă austriacă de Sophie Reyer, Stele invizibile, în regiza Sînzianei Stoican și interpretarea actrițelor Oana Predescu și Dana Marineci, (traducerea Ciprian Marinescu), precum și intervenții ale invitatelor speciale din Austria, criticii Irina Wolf și Michaela Preiner, care se vor afla alături de redactoarea-șefă a revistei, Cristina Modreanu.

Dosarul special din acest nou număr include analize, opinii, interviuri care pun în lumină ultimele tendințe de pe scena austriacă, de la dans contemporan, la musical și până la performance și teatru experimental. În același număr apare o anchetă despre public de Robert Bălan cu tema Cum alegi un spectacol?, interviuri cu Anna-Maria Popa, directoarea Teatrului Andrei Mureșanu din Sf. Gheorghe și cu regizorul Bobi Pricop, intervenții ale regizoarelor Leta Popescu și Elena Morar, precum și rubrici semnate de Oana Cristea Grigorescu, Marian Popescu, Mirella Patureau, Saviana Stănescu, Florentina Bratfanof, Oltița Cîntec, Andrei Popov și alții.

Numărul 47(1)/2020 al Scena.ro îi are pe copertă pe membrii companiei Frilensăr, în continuarea seriei deschise anul trecut de revistă, care organizează ședințe foto pentru fiecare copertă pentru a atrage atenția asupra prezențelor noi din peisajul teatral românesc.

Nu în ultimul rând, în editorialul acestui număr Cristina Modreanu scrie despre Manifestul de la Ghent al cărui autor, regizorul Milo Rau, provoacă la o schimbare radicală a filosofiei teatrului public. Un decalog pentru viitor: ”Zece reguli care, odată aplicate, ar putea schimba nu doar conținutul spectacolelor produse, ci și felul în care sunt ele produse, cât de reprezentative sunt pentru publicul din orașele în care sunt montate, ce relevanță au în afara acestor orașe, precum și, în sens mai larg, cum poate crește capacitatea lor de a schimba conversația publică, de a genera dezbateri despre o umanitate în plin proces de transformare.”