Insuficient de destepti pentru reusita democratiei?

Insuficient de destepti pentru reusita democratiei?

Detalii

CategoriiPolitica
Taguri
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari1663

Voteaza & Distribuie

Descriere

Democratia este o forma de guvernare egalitarista, in care toti cetatenii unei natiuni, impreuna, determina politica publica, legile si actiunile statului lor, fiind necesar ca toti cetatenii sa aiba posibilitati egale de a-si exprima opinia. Este un ideal al unei realitati politice si pentru a putea functiona corect, se presupune ca majoritatea cetatenilor sunt capabili sa recunoasca cel mai bun candidat la o functie politica, sau, macar, cele mai bune idei politice si sa-si exprime votul in favoarea lor.




votului universal


votului universal



Dupa unii, decretarea votului universal a fost o catastrofa (inainte de asta, puteau vota numai anumiti cetateni, de o anumita conditie materiala, si nu era democratie). Dupa altii, de-abia atunci s-a putut vorbi de liberul arbitru (in determinarea politicii).



Un numar tot mai mare de cercetatori argumenteaza, prin studiile lor, ca exista unele caracteristici ale mintii umane care par sa fie in dezacord cu generoasa idee a democratiei. In loc sa aleaga candidatii ideali, alegatorii dau mandatul unor jalnice galerii de mediocritati politice, sustinand idei si strategii adesea stupide. Rezultatul acestor decizii asupra „mersului cetatii" se vede cu ochiul liber.


Cercetarile conduse de David Dunning, un psiholog emerit al Universitatii Cornell, arata ca persoanele incompetente sunt incapabile sa aprecieze gradul de competenta al altor oameni, ori calitatea ideilor acelor oameni. Spre exemplu, alegatorilor (majoritatii acestora) le lipseste pregatirea pentru a putea aprecia corect o reforma fiscala, si astfel le este dificil sa identifice candidatul cu cele mai bune idei in acest domeniu. Le lipsesc instrumentele cognitive pentru a face alegeri inteligente. Ca o consecinta, niciun fel de informatii si date despre candidatii politici nu pot inlocui inabilitatea alegatorilor de a-i evalua corect pe candidati. In plus, subliniaza Dunning,



„ideile foarte inteligente vor fi greu de adoptat de catre oameni, pentru ca majoritatea lor nu dispun de sofisticarea mentala necesara pentru recunoasterea acestor idei si analizarea lor."



El si colegul sau de la Cornell University, Justin Kruger, au demonstrat, in repetate randuri, ca oamenii se amagesc singuri cand este vorba de propriile lor abilitati intelectuale. Cand au testat grupurile de voluntari pentru alegerea celor mai bune glume, formelor gramaticale corecte intr-un text, sau chiar propriile lor performante intr-o partida de sah, cei doi cercetatori au aflat ca oamenii isi situeaza propriile lor abilitati intotdeauna „peste medie". Acest lucru este valabil chiar si pentru cei care, testati corespunzator, s-au clasat pe ultimele locuri. Si acestia se credeau pregatiti „peste medie". Oamenii sunt incapabili sa-i evalueze corect pe cei din jur, dar chiar si pe ei insisi.



„Daca esti incompetent, esti si mai putin pregatit sa evaluezi gradul de incompetenta al altor oameni",



remarca Dunning si Kruger. Din pacate, asa cum se stabilea intr-o faimoasa lege a lui Murphy, gradul de incompetenta este direct proportional cu functia detinuta. Semn ca oamenii au ales „bine", permitand accesul la un esalon superior unei persoane foarte prost pregatita sa conduca. Dunning si Kruger au testat abilitatile de a rezolva probleme gramaticale ale unor studenti, acestia fiind rugati sa-si evalueze colegii dupa lucrarile scrise.


Au aflat ca tot aceia cu cele mai slabe rezultate, au acordat si cele mai incorecte calificative colegilor. Transplantata la realitatea procesului democratic, concluzia este ca alegatorii cei mai incompetenti ajuta la propagarea impasului in care se afla conceptul de democratie; oamenii cu adevarat ignoranti, carora o constitutie le garanteaza dreptul la vot in numele aceleiasi democratii, se vor dovedi a fi si cei mai incompetenti judecatori ai candidatilor si ideilor.


Mato Nagel, un cercetator german, a implementat teoriile celor doi de la Cornell University intr-o simulare, pe computer, a unor alegeri democratice. In modelul matematic al alegerilor, el a presupus ca abilitatile de conducatori ale alegatorilor sunt distribuite intr-o forma ca de clopot: unii erau buni conducatori, altii foarte slabi, dar majoritatea, mediocrii. In plus, modelul presupunea ca alegatorii sunt incapabili sa recunoasca faptul ca abilitatile de conducator ale unui candidat ar fi mai bune ca ale lor. Cand au fost simulate aceste alegeri, de fiecare data candidatii cu abilitati de conducere doar usor peste medie au iesit invingatori.