Categorii | Sanatate |
---|---|
Taguri | |
Ultima actualizare | Marti 5 august 2014 |
Vizualizari | 2518 |
optimismul
Jumatatea plina a paharului este vazuta numai de optimisti, iar inclinatia spre speranta s-ar putea sa insemne nu numai un tonus mai bun, dar si o deteriorare mult mai lenta a sanatatii. Pe termen lung.
Actuala perioada, dominata de criza economica mondiala, ajunsa aproape de cel de-al doilea val al sau, conflictele de pretutindeni si degradarea mediului ambiant nu sunt motive de optimism.
Si totusi, la nivel mondial, optimistii ii intrec pe pesimisti. Optimistii au, se pare, monopolul succesului si chiar si al longevitatii. Pesimistii, cu privirile lor intunecate si comentarii care cad ca un cutit de ghilotina peste orice planuri pentru zile senine, sunt tratati aproape ca niste paria. In mediul politic li se spune „alarmisti", dar gandirea negativa pare sa fie apreciata in mediile de afaceri si cele bancare. In fond, doar pesimistii se pregatesc, mereu, pentru „tot ce poate fi mai rau". Din nefericire pentru ei, conform statisticilor si unor studii recente, nu vor trai destul ca sa vada ca dupa ploaie apare intotdeauna si soarele.
Optimistul este acel individ care crede ca evenimentele pozitive au sanse mai mari sa aiba loc decat cele negative. Stie ca se poate imbolnavi de o sumedenie de boli, ca ar putea intra in spital pentru tratamentul unei maladii si sa contracteze o infectie intraspitaliceasca, pentru ca mai apoi sa ia medicamente pentru alte trei boli, dar spera ca toate astea li se intampla altora si nu lui.
Autoarea Tali Sharot scrie in cartea ei „The Optimism Bias" (Optimismul partinitor) ca aceasta „stare" este una extrem de rezistenta, si s-ar putea sa fie imprimata individului inca de la nastere. Ea crede ca oamenii sunt mai degraba optimisti decat realisti si convingerea multora ca viitorul va fi mai bun decat trecutul este un fel de „discriminare" practicata de optimism.
In decursul unui studiu efectuat in SUA asupra efectelor atacurilor cerebrale, publicat in revista de specialitate, Stroke, se sugereaza ca optimismul are efecte protectoare, ferindu-i de viitoare atacuri pe cei care prefera sa vada jumatatea plina a paharului intr-o masura mult mai mare. Statisticile rezultate in urma studiului le dau pesimistilor sanse mult mai mici de a evita o comotie cerebrala. Alte cercetari par si ele sa sustina aceste concluzii.
Un studiu din 2009 a implicat testarea a 97 253 de femei care au fost testate pentru atitudini optimiste sau cinice fata de ceilalti. Cele mai ostile si cinice dintre femei s-au dovedit a avea o incidenta mult mai mare a bolilor de inima si a deceselor cauzate de ele, in vreme ce optimistele au o rata substantial mai redusa.
Persoanele pesimiste sunt predispuse sa utilizeze cel mai mult serviciile medicale, sa faca depresii si sa ajunga sa aiba probleme cronice de sanatate. Multi specialisti considera ca atitudinea ostila echivaleaza cu o boala cronica, perfect capabila sa te roada pe dinauntru.
Principala dilema nu mai este „Cine traieste mai mult, optimistul sau pesimistul?", ci daca optimismul conduce la o sanatate mai buna, sau oamenii cu un stil de viata sanatos sunt mai optimisti pentru ca se simt bine?
Se sugereaza ca este usor sa fii optimist daca ai un statut socio-economic ridicat, daca ai mai multa scoala si n-ai tendinte de obezitate. Daca pentru acesti oameni paharul este mereu pe jumatate plin, ce sanse au cei care-l vad pe jumatate gol? In mediul corporatist, ei sunt considerati mai realisti si gata sa intampine, scrasnind din dinti, toate adversitatile, stiind ca se afla intr-un mediu ostil, unde o nenorocire nu vine niciodata singura, ci in averse.
Marele umorist Woody Allen, sintetizeaza cel mai bine situatia: „Increderea este tot ce ai inainte de a incepe sa intelegi problema". Iar el se numara printre cei care prefera jumatatea plina a paharului.